cover_blog_SM_primarii

Prezența în social media a primăriilor reședintă de județ (analiză)

23 Flares 23 Flares ×

Social media reprezintă un instrument important de comunicare pe care instituțiile guvernamentale ar trebui să îl stăpânească bine. Observăm tot mai mult în ultima perioadă că activitatea instituțiilor statului în mediul online a început să crească, ceea ce reprezintă o veste bună pentru cetățeni deoarece pot afla foarte ușor informații referitoare la activitatea guvernamentală.

Rețelele sociale facilitează dialogul dintre cetățeni și instituțiile statului, iar rapiditatea cu care informațiile pot fi accesate face ca acest instrument să devină unul nelipsit din activitatea instituțiilor guvernamentale.

Continuăm seria articolelor legate de activitatea online a instituțiilor publice din România cu o analiză a modului în care primăriilor reședințelor de județ aleg (sau nu) să folosească noile canale de comunicare pentru a intra în dialog cu cetățenii. De ce am ales reședințele de județ? Pentru că este un prim pas dintr-o analiză mai amplă a interacțiunii online a administrației locale. Urmează analize ale comunicării digitale în cadrul Prefecturilor și Consiliilor Județene la nivel local.  Analiza a avut loc între 15-25 martie 2016 și a urmărit cum primăriile resedințelor de județ gestionează conturile de Facebook, Twitter și YouTube.

Dintre cele 41 de reședințe de județ, doar 27 sunt prezente pe Facebook.

Top FB Resedinte de judet

După cum se poate observa din graficul de mai sus, Primăriile Iași, Slatina și Arad au cel mai mare număr de fani pe Facebook – de unde am trage concluzia că sunt și cele mai active din țară. La o privire mai atentă, paginile instituționale de Facebook sunt folosite în continuare precum un alt canal de comunicare uni-direcțională, fără ca utilizatorii care postează întrebări sau au reacții la postările primăriilor să primească un răspuns. Nivelul de interactivitate este de obicei foarte scăzut, acest lucru oglindindu-se și în numărul de Likes sau Shares la postări.

Ca elemente interesante, Primăria Iași folosește pagina sa de Facebook pentru a transmite live diverse ședințe de Consiliu Local sau pentru a organiza sondaje de opinie pe teme publice (cel mai recent fiind legat de uniformele RATP. Surprinzător este însă faptul că, în ciuda numărului mare de fani (peste 14.000), interacțiunea fanilor cu pagina pare foarte redusă – numărul de Likes sau Shares per postări este foarte mic.

Lucrurile stau ușor diferit la Primăria Slatina de exemplu, unde există interacțiune pe pagină, utilizatorii (cetățenii orașului) pun întrebări iar reprezentanții primăriei (cei care administrează pagina) răspund.

Comentariu FB Slatina

Spre surprinderea noastră unele primării mari sau cu puternic brand turistic nu comunică pe nicio rețele sociale, cum ar fi Cluj-Napoca, Ploiești, Sibiu sau Alba Iulia.

În principal, pe Facebook, postările primăriilor sunt despre anunțuri de interes local sau general, precum hotărâri ale consiliului sau primăriei, oferte de muncă, evoluția proiectelor în lucru, activități desfășurate de primărie. Pe lângă acestea, mai avem promovare locală prin fotografii sau videoclipuri, documentarea evenimentelor în care este angajată primăria (festivaluri, târguri, concerte, Ziua Pământului, celebrarea unor zile importante), competiții (de exemplu, Primăria Botoșani a făcut o tombolă pentru cei care au descărcat aplicația BotosaniCityReport sau Primăria din Sfântu Gheorghe care o dată cu cea de a XXV-a ediție a Zilelor orașului a lansat un concurs pentru logo-uri).

Pe Twitter, numărul primăriilor care au un cont oficial este semnificativ mai mic (7 reședințe de județ).

Top Twitter Resedinte de judet

Activitatea pe această rețea socială este scăzută, mai mult decât atât, din primăriile care au cont pe Twitter, nu toate sunt active. Activitatea primăriilor care postează informații pe Twitter se rezumă la anunțuri de interes, trimiteri către Facebook sau site-ul oficial și uneori promovare de evenimente.

Ce anume postează pe Twitter Primăria Oradea, instituția cu cel mai mare număr de followers dintre toate celelalte? Informații despre diverse servicii publice din oraș, vizite oficiale și proiecte ce se derulează în Oradea, precum și diverse noutăți instituționale – relevante pentru cetățeni.

Pe YouTube am identificat 11 conturi oficiale, însă primăriile nu sunt active, având câteva clipuri sau chiar niciunul. Activitatea pe YouTube este în principal de promovare, de la evenimente precum festivaluri sau concerte, până la unele campanii sau clipuri de la ședințe și reportaje.

Top YT Resedinte de judet

În urma analizei am observat și faptul că există un canal YouTube numit Primărie București – cu toate acestea conținutul aparține Primăriei sectorului 2.

În general, canalele de YouTube sunt neactualizate de cel puțin un an și sunt foarte puțin populate cu clipuri video relevante pentru activitatea instituției.

După cum am observat, Facebook este cel mai des folosit canal de comunicare. Am apreciat faptul ca majoritatea instituțiilor au ales să folosească pagini oficiale față de profile personale (cu câteva excepții precum Primăria Focșani, Slobozia și Vaslui) precum și faptul că, în general, pare să existe o structură standard a denumirilor – majoritatea paginilor se numesc Primăria Municipiului xxx. Există bineînțeles și excepții – Tulcea, Suceava, Reșița, Oradea, Piatra Neamț, Constanța sau Călărași.

Pagină oficială de Facebook a Primăriei București se numește PMB Primăria Generală a Capitalei – cred că se poate găsi un nume mai relevant, impunător și mai atrăgător pentru pagina oficială de Facebook a celui mai mare oraș al țării. Pagina nu a mai fost actualizată din octombrie 2015 și nici nu include conținut în limbi străine (cel puțin engleză) pentru a se putea adresa și potențialilor turiști sau utilizatori străini care ar putea astfel afla mai multe despre evenimentele și proiectele ce au loc în București.

Un alt aspect relevat în urma analizei a fost faptul că paginile de Facebook sunt încadrate în categorii variate (fie Community, fie Government, fie City Hall, fie Education) – cred că ar trebui urmată din nou o structură standard – City Hall sau Government.

În general, limbajul folosit de majoritatea primăriilor active în social media este formal, urmând tipicul comunicării institutionale tradiționale. Acesta poate fi și unul dintre motivele pentru care interacțiunea cu publicul este scăzută – audiența online reacționează slab la un “limbaj de lemn”.

Puteți descărca de ani lista completă cu primăriile reședință de județ și conturile oficiale în mediul online (Word)

Articol scris de Mihai Bogdan Mocanu, intern în cadrul Institute for Digital Government. Mihai este recent absolvent al programului masteral Diplomatie si Negociere (SNSPA Bucuresti) cu experienta in domeniul institutional. Pasionat de fotografie, are competente in domeniul comunicarii dobandite in timpul stagiilor de practica de la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Ministerul Afacerilor Externe Romania si alte proiecte de voluntariat.

 

You Might Also Like

Published by

Andreea Hanganu

Peste 6 ani de experienta in comunicare si relatii publice, organizare de evenimente si comunicare online. Timp de 4 ani am coordonat strategia de comunicare in social media pentru una dintre cele mai mari reprezentante diplomatice din Romania, Ambasada Marii Britanii la Bucuresti.

2 thoughts on “Prezența în social media a primăriilor reședintă de județ (analiză)”

  1. Bună ziua.

    Interesantă temă. Atenție doar că unii primari îți folosesc propriile fan pages ca surogate de pagini instituționale (Timișoara sau Cluj-Napoca, de exemplu). Am prezentat un articol în care este amintită și această particularitate, sper să apară cât mai curând. Dacă doriți să faceți o comparație cu propriile date, vi-l pot trimite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *