Prezența în social media a primăriilor reședintă de județ (analiză)

Social media reprezintă un instrument important de comunicare pe care instituțiile guvernamentale ar trebui să îl stăpânească bine. Observăm tot mai mult în ultima perioadă că activitatea instituțiilor statului în mediul online a început să crească, ceea ce reprezintă o veste bună pentru cetățeni deoarece pot afla foarte ușor informații referitoare la activitatea guvernamentală.

Rețelele sociale facilitează dialogul dintre cetățeni și instituțiile statului, iar rapiditatea cu care informațiile pot fi accesate face ca acest instrument să devină unul nelipsit din activitatea instituțiilor guvernamentale. Continue reading Prezența în social media a primăriilor reședintă de județ (analiză)

Tu stii ce comunica ministrii nostri online?

Ne propunem de ceva timp sa venim in sprijinul celor care isi doresc mai multa structura si organizare in ceea ce priveste prezenta online a ministrilor si ministerelor noastre. Astfel ca acest post este primul dintr-o serie dedicata activitatii online a reprezentantilor guvernului, si incepem cu o lista a conturilor oficiale de Twitter ale Ministrilor din Guvernul Romaniei.

Puteti gasi lista aici si va puteti abona la ea pentru ca intentionam sa o actualizam constant pe masura ce vor aparea schimbari. Din pacate nu este una foarte lunga, include doar 5 conturi, ceea ce inseamna ca 5 dintre cei 25 de ministri (26 impreuna cu Primul Ministru) au conturi de Twitter oficiale si comunica online cu cetatenii.

Cateva cuvinte despre membrii de astazi ai listei noastre:

Rovana Plumb, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, poate fi contactata pe Twitter sub numele de utilizator @RovanaPlumbMM. Doamna Plumb este printre cei mai „urmariti” ministri pe Twitter, avand 742 followeri (persoane care ii urmaresc postarile si sunt abonate la contul sau de Twitter). Doamna Plumb posteaza constant, avand postari aproximativ zilnice (ceea ce este de admirat!) si are contul de Twitter deschis din 2012. Daca ii veti urmari postarile, veti afla detalii legate de declaratiile doamnei ministru dar si despre activitatile si proiectele ministerului. O mare parte dintre postari totusi sunt legate automat de postarile de pe pagina de Facebook a doamnei Plumb, ceea ce ingreuneaza accesul utilizatorilor la informatiile directe. 

Un alt ministru urmarit pe Twitter este domnul Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene. Domnul Teodorovici (@e_teodorovici) are 553 followeri si anunta inca de la inceput faptul ca acest cont este gestionat de catre echipa de E.O.T (echipa de comunicare – ati cunoscut-o pe Diana Gheorghita-Mihaila, cea care coordoneaza activitatea online a ministerului si implicit a domnului ministru in urma interviului pe care l-am realizat pentru acest blog). Contul este actualizat constant cu informatii legate de activitatile si deplasarile oficiale ale ministrului si declaratiile oficiale ale acestuia. 

Ioana Petrescu, Ministrul Finantelor Publice, este urmarita de 455 utilizatori. Din pacate contul sau, @petrescu_ioana, nu mai este actualizat din martie 2014, adica exact din momentul in care a fost numita Ministru al Finantelor Publice. Ceea ce este pacat deoarece pana in acel moment doamna Petrescu posta relativ regulat informatii legate de articole de specialitate sau activitatea economica a Romaniei. Pentru un ministru tanar, ar fi fost un adevarat avantaj sa isi fi continuat comunicarea online pentru a incerca sa „traduca” masurile economice si limbajul oficial al economiei intr-unul mai accesibil publicului larg.

Un alt ministru cu un cont inactiv de la investirea sa in functie este doamna Aurelia Cristea, Ministru delegat pentru Dialog Social si Relatia cu Societatea Civila. Contul sau @aureliacristea este urmarit de 68 de utilizatori. Doamna Cristea si-a deschis contul in 2011 si l-a folosit relativ frecvent pana in martie 2014, cand a devenit Ministru. 

Ministrul Educatiei Nationale, domnul Remus Pricopie, are de asemenea cont pe Twitter din 2009 (ceea ce ar fi spus multe despre spiritul sau inovativ!) dar din pacate a ramas inactiv de la momentul infiintarii. Pana in acest moment sunt 22 de persoane care urmaresc contul @remus_pricopie, in mare masura jurnalisti, studenti sau profesori.

Ultimul dar nu cel din urma este domnul Prim Ministru Victor Ponta, cu un cont activ din 2010. Contul @Victor_Ponta are cel mai mare numar de followeri din Guvernul sau – 9973 si face cunoscut inca de la inceput, faptul ca acesta este coordonat de echipa de comunicare a Primului Ministru. Postarile sunt zilnice, cu un mix echilibrat de imagini video/foto si text, si desi limba preponderent folosita este limba romana (se adreseaza publicului roman) exista si numeroase postari in engleza, menite pentru audienta straina relevanta. Am lasat contul domnului premier la urma deoarece este o diferenta totusi mare intre activitatea ministrilor si cea a Primului Ministru, semn ca probabil exista mai multe resurse si mai multe incredere si flexibilitate in a comunica online in Cabinetul Premierului decat in cele ale ministrilor din guvernul sau.

Urmarim cu interes evolutia acestor conturi – daca vor aparea noi ministri care le folosesc sau daca audienta celor deja prezenti pe Twitter va suferi modificari. Conform Zelist, in iulie 2014 existau peste 200.000 de conturi de Twitter in Romania si doar in jur de 25.000 de utilizatori activi de Twitter. Este clar faptul ca reteaua nu este una intre cele mai populare. Cu toate acestea, nu putine sunt cazurile in care jurnalistii s-au „inspirat” din postarile de pe Twitter ale oficialilor pentru a crea stirile de seara. De asemenea, uitandu-ma printre cei care urmaresc conturile ministrilor, am observat destul de multi jurnalisti si organizatii de media. De ce? Pentru ca este un alt mijloc de comunicare si interactiune. Sau cel putin poate fi. Pana acum insa, partea de interactiune nu este insa suficient de dezvoltata – nu am identificat conversatii intre ministri si membrii din public. Sa fie din cauza ca romanii nu stiu foarte bine unde ii pot gasi pe reprezentantii guvernului? Sau faptul ca nu exista o motivatie suficient de puternica pentru a intra intr-un dialog cu acestia?

Observ cu regret si confuzie lipsa unor ministri importanti de pe harta comunicarii institutionale online – ministere mari precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii sau Ministerul Mediului de Afaceri si Turismului lipsesc, prin liderii lor, de pe Twitter, desi ar fi o foarte buna oportunitate de a promova mesaje importante si strategice catre partenerii institutionali straini. Twitter este deja unul dintre cele mai populare canale de comunicare pentru liderii guvernamentali sau institutionali europeni si este un vehicul bun de transmitere a unor mesaje de importanta nationala.

In orice caz, asa cum am spus, aceasta este prima dintr-o serie speciala de mini-analize ale activitatii guvernamentale in mediul online. Asteptam si parerile sau ideile voastre.

Potentialul diplomatiei digitale a Ministerului Afacerilor Externe roman

Relevanța diplomației digitale a devenit de necontestat și, unul câte unul, ministerele de externe din întreaga lume îmbrățișează această nouă formă de interacțiune cu publicurile din străinătate. Iar dintre toate rețelele sociale actuale, Twitter a devenit canalul preferat de diplomați.

Dacă v-ați întrebat care ar putea fi rolul acestui canal pentru strategiile de comunicare ale ministerelor de externe, Ilan Manor, student la master la Universitatea din Tel Aviv, a răspuns la această întrebare în seria de articole publicate pe digdipblog.com, blog creat în cadrul unui proiect de cercetare al Universității pentru studiul diplomației digitale.

Ilan a publicat în luna mai un articol interesant, în care a realizat o hartă virtuală a legăturilor pe Twitter dintre ministerele de externe din 70 de țări de pe întreg globul. Ca urmare a exprimării interesului personal în ceea ce privește România, Ilan a realizat o analiză importantă, folosind aceiași algoritmi, prin care a stabilit poziția Ministerului de Externe român în rețeaua virtuală a ministerelor de externe pe Twitter, din care vă voi prezenta câteva fragmente în continuare:

”Ministerele de externe se urmăresc reciproc: În prezent, ministerele de externe din întreaga lume urmăresc în mod constant canalele diplomatice digitale ale instituțiilor omoloage (de exemplu, canalul oficial de Twitter, pagina oficială de Facebook). Acest lucru permite ministerelor posibilitatea de a interacționa cu colegii lor, de a aduna informații relevante privind afacerile internaționale pe parcurs ce acestea se desfășoară și de a lua parte la negocieri diplomatice multilaterale internaționale. Având în vedere faptul că ministerele de externe se urmăresc reciproc, putem să ne imaginăm toate legăturile pe Twitter dintre ele ca o rețea socială. Odată ce această abordare este acceptată, se poate analiza rețeaua socială a ministerele de externe din lume. Analiza noastră, prezentată mai jos, include un eșantion de 75 de conturi de Twitter ale ministerele de externe de pe glob […]. În scopul analizării rețelei sociale a ministerelor de externe din lume am calculat trei parametri diferiți: in-degree (nivelul de popularitate), out-degree (nivelul de extindere) și betweenness (interconexiuni).

1

După cum se poate vedea în imaginea de mai jos, România (încercuită cu roșu), este în centrul acestei rețele sociale.

2

The In-Degree Parameter: Parametrul măsoară, în esență, nivelul de popularitate al ministerelor în cadrul rețelei. De exemplu, Departamentul de Stat al SUA are cel mai mare punctaj, deoarece este urmărit de 44 din cele 75 de ministere din eșantion. Ministerele cu cel mai mare scor (încercuite cu roșu în imaginea de mai jos) sunt: SUA, Marea Britanie, Polonia, Rusia, Israel, Suedia, Franța, India, Turcia și Norvegia. Poziția Ministerului de Externe al României este 16, depășind alte 59 de ministere. Acesta este un scor relativ ridicat.

3

The Out-Degree Parameter:Parametrul indică numărul de ministere cu care fiecare minister are contact pe Twitter, iar acest scor este de o importanță crucială, deoarece cu cât este mai ridicat, cu atât este mai mare capacitatea instituției de a transmite informații în rețea. Țara cu cel mai înalt nivel este Islanda, urmată de Suedia, Israel, Norvegia, Rusia, Kosovo, Peru, Brazilia și Bulgaria (încercuite cu roșu în imaginea de mai jos). Ministerul Afacerilor Externe al României este pe locul al 13-lea, un scor foarte mare pentru acest parametru. Acest lucru indică faptul că MAE are o poziție strategică în rețeaua socială a ministerelor de externe la nivel mondial, cu posibilitatea de a disemina mesaje de politică externă în întreaga rețea.

4

Betweenness Parameter: Calculul acestui parametru dezvăluie care ministere servesc drept hub-uri/puncte/centre importante de informație, care fac legătura între ministere care nu se urmăresc unul pe celălalt. De exemplu, Israel este urmărit de India și Pakistan, dar India și Pakistan nu se urmăresc reciproc. Astfel, Israel devine o legătură pentru cele două țări și un nod important de informații. Țările cu cel mai mare scor de betweenness (încercuite în imaginea de mai jos) sunt: Suedia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Israel, Rusia, Polonia, Norvegia, Brazilia, România (care este pe locul 9) și Islanda.

5

Rezumat: Ministerul Afacerilor Externe al României pare a fi situat în centrul rețelei sociale a ministerelor de externe din întreaga lume. A obținut punctaje relativ mari la parametrele in-degre și out-degree și un punctaj extrem de ridicat la parametrul betweenness. Astfel, Ministerul de Externe român are o bază mare de conturi care îi urmăresc activitatea, este conectat cu multe alte ministere de externe și serveștedrept nod important de informații. Cu toate astea, trebuie amintit că aceste rezultate ilustrează doar potențialul diplomației digitale a României. Pentru a atinge acest potențial, MAE trebuie să publice în mod continuu conținutul pe canalele de diplomație digitală și să interacționeze activ cu toți cei care îi urmăresc activitatea, fie ei persoane fizice, reporteri sau alte ministere de externe.”

Analiza poate fi citită integral aici.

Având în vedere această analiză, salutăm interesul reînnoit al Ministerului de Externe român în ceea ce privește comunicarea prin intermediul rețelelor sociale și ne dorim să asistăm la un nivel și mai ridicat de interacțiune atât la nivel central, cât și la nivelul misiunilor diplomatice.