Ambasadorul britanic in Romania: Pentru mine, social media a fost un experiment de succes

Continuam seria interviurilor cu un nou invitat special: Excelenta Sa domnul Martin Harris, Ambasador britanic in Romania din anul 2010. Domnul Harris este un utilizator activ al canalelor de comunicare online iar institutia pe care o conduce se numara printre cele mai active ambasade britanice din Europa in ceea ce priveste incorporarea media sociale in strategia institutionala de comunicare. De unde a pornit totul, cum au reusit aceste performante si ce anume il determina pe domnul Harris sa foloseasca social media in munca sa, aflam chiar acum de la dansul.

Domnule ambasador, aveti un cont de Twitter si un blog pe care le folositi des, ambasada pe care o conduceti are o prezenta puternica in social media. De ce ati decis sa folositi media digitale si care a fost impactul pentru dumneavoastra ca ambasador?

In oricare din cazuri am inceput sa folosesc aceste canale ca un experiment. Imi place sa incerc lucruri noi in mod constant si discut mereu cu echipa mea de comunicare  legat de acest aspect. Sunt dispus sa incerc orice, macar si pentru o perioada scurta de timp. Am inceput initial cu blogul si am descoperit cu placere ca se bucura de succes, o multime de oameni sunt interesati de continut si diferitele  organizatii de presa din Romania preiau constant postarile mele. Presupun ca la mijloc este si un element de inedit, cand am inceput nu erau multi diplomati care foloseau blogul drept canal de comunicare. Dar eu cred ca este un instrument foarte eficient, o cale de a promova mesajele dar si de a le personaliza. Cred ca un blog este mai interesant decat un simplu comunicat de presa .

Am inceput sa folosesc si Twitter din doua motive: unul dintre ele a fost faptul ca ambasada deja avea o pagina de Facebook de succes si vroiam sa  construiesc  si eu pe marginea activitatii institutionale de pe retelele sociale. Am decis sa pastram separat contul de Facebook si sa alegem o cale mai personala de comunicare pentru mine – un cont de Twitter. Al doilea motiv a fost pentru ca imi era destul de greu sa gasesc timp sa actualizez in mod regulat blogul. Sub nicio forma nu cred ca blogul nu este important, cred ca este foarte util sa intretinem o relatie stransa de comunicare intre blog, Facebook si Twitter pentru ca mesajele sa ajunga la publicurile noastre tinta. Dar avantajul contului de Twitter este ca il pot actualiza din masina, intre intalnirile pe care le am zilnic astfel ca este o modalitate mult mai usoara de a mentine oamenii la curent cu ceea ce fac, dar si de a reactiona prompt la realitatile din Romania sau din Marea Britanie, daca este nevoie.

Deci, folositi social media si pentru a va informa, nu numai pentru a comunica?

Bineinteles, iar acesta este unul dintre cele mai valoroase lucruri legate de Twitter, mai ales in ceea ce priveste relatiile internationale. Cred ca toata aceasta aventura in social media a inceput in SUA, unde comunitatea de specialisti in politica externa este foarte activa pe Twitter (majoritatea institutiilor,  ambasadorilor si celorlalti specialisti interactioneaza mult pe Twitter). De acolo, conversatia s-a mutat si la Londra si Bruxelles, iar acum mare parte din comunitatea europeana este activa pe Twitter. Astfel ca, din postura de ambasador, este nevoie sa urmaresti persoane precum Ministrul de Externe britanic William Hague, Ministrul de Externe polonez Radosław Sikorski sau cel suedez Carl Bildt, precum si pe presedintele Consiliului European Herman van Rompuy – toti acestia sunt foarte activi pe Twitter. Asa ca da, folosesc des Twitter pentru a fi la curent cu cele mai recente analize si conversatii din zona politicii externe la nivel international.

Anul trecut ati participat la TedEx Bucharest si ati inserat contul dumneavoastra de Twitter in discurs. Cum v-a venit ideea si care a fost reactia celor din jur?

Am pornit de la ideea ca TedEx, ca si eveniment, este foarte conectat in social media si am vrut ca prezentarea mea sa nu fie restrictonata numai celor din sala. Astfel ca in loc sa folosesc o prezentare in Powerpoint, am ales sa imi structurez discursul in zece tweet-uri pe care le-am proiectat pe ecranul din spatele meu, in timpul prezentarii. A fost, din nou, un experiment care a functionat foarte bine. Ce m-a surprins a fost faptul ca am inceput sa primesc aproape instant mesaje din partea celor din sala care interactionau “in direct” cu mine. Si de asemenea, m-am bucurat ca mesajul meu a atins o audienta mult mai extinsa fata de cea din sala. Asa ca a fost un exemplu bun de cum putem sa generam reactii immediate, dar si cum sa amplificam un mesaj.

Cand vorbim despre social media, in general discutia se concentreaza in zona “pericolelor” la care diplomatii ar fi expusi – situatii neplacute, critici sau altele asemenea. V-ati confruntat cu astfel de probleme?

Rareori; sincer nu cred ca am avut multe astfel de situatii. In mod inevitabil, cateodata primesc comentarii sau replici mai  contondente din partea unor utilizatori “extremisti”, dar de obicei nu raspund la acestea. In general insa incerc sa reactionez la cat mai multe dintre comentariile si mesajele pe care le primesc pe Twitter. Cred ca acest tip de interactiune este unul dintre cele mai valoroase motive pentru care folosesc Twitter si apreciez conversatiile care se formeaza.

Dar evenimente pozitive pe care le-ati trait in social media?

Pot sa va detaliez despre mai multe astfel de exemple: unul dintre ele se refera la o intalnire cu bloggeri si persoane active in social media pe care le-am intalnit in timpul uneia dintre calatoriile mele prin tara. La Sibiu am organizat o astfel de intalnire si am avut ocazia sa cunosc o comunitate foarte interesanta . Imi place sa am astfel de experiente pentru ca le adaug impresiilor pe care le primesc de la intalnirile cu  reprezentanti din zona de business sau din alte domenii cu care interactionez  in mod frecvent  ca parte a muncii mele de ambasador.  Multumesc bloggerilor din Sibiu si Medias pentru aceasta experienta.

Un alt exemplu pe care vi-l pot da este ca social media ma ajuta sa am acces la audiente la care altfel nu as putea ajunge. De exemplu, tinerii romani care studiaza in Marea Britanie. Sunt destul de multi care ma urmaresc pe Twitter si atunci cand au o intrebare sau o problema intra in dialog direct cu mine. Am avut multe astfel de discutii si le-am considerat valoroase si imbucuratoare. De asemenea, mi se foarte interesant acest gen de interactiune cu oameni care sunt direct afectati de relatia bilaterala.

Cred ca este important, pentru a sustine politicile in numele carora lucram, sa avem o strategie de comunicare pe baza careia sa lucram. Social media ajuta la extinderea paletei de instrumente de comunicare pe care le putem folosi in meseria noastra.

Credeti astfel ca media digitale pot complementa componenta de “policy” a muncii dumneavoastra?

Cu siguranta. Nu consider ca social media este ceva diferit fata de munca obisnuita de comunicare pe care orice ambasada ar trebui sa o faca. Este doar un nou instrument, iar cand avem nevoie sa exprimam niste pozitii, trebuie, ca si oficiali, sa alegem  cea mai potrivita abordare  – fie ca este o declaratie de presa, un interviu, un discurs, un tweet sau o postare pe Facebook. Sau toate. De aceea cred ca este important, pentru a sustine politicile in numele carora lucram, sa avem o strategie de comunicare pe baza careia sa lucram. Social media ajuta la extinderea paletei de instrumente de comunicare pe care le putem folosi in meseria noastra.

Ce parere aveti despre piata digitala din Romania? Puteti face o comparatie cu altele din Uniunea Europeana?

Unul dintre lucrurile pe care le-am observat este faptul ca internetul merge foarte bine in Romania, mult mai rapid decat in Marea Britanie. De fapt, unul dintre lucrurile pe care le apreciez si pe care le regret ori de cate ori ma aflu in UK este faptul ca internetul din Romania este mult mai bun. Cred ca Romania are multe avantaje in ceea ce priveste piata unica digitala datorita infrastructurii IT foarte bine puse la punct – exista 60.000 de ingineri IT, industria s-a dezvoltat incredibil de repede in ultimii 3-5 ani. Romania construieste website-uri pentru bancile din City of London, pentru cluburile de fotbal din Premier League, este “fabrica de website-uri” a Europei, practic  contribuie activ la cladirea Pietei Unice Digitale Europene.

Pe 25 martie vom organiza la Bucuresti un eveniment Mediafax Talks un eveniment dedicat pietei unice digitale europene. O sa discutam si sa schimbam idei legate de aceste aspecte, sa aratam ce fac companiile britanice active pe piata IT din Romania, sa vorbim despre securitatea cibernetica, despre aspectele economice si politice ale pietei unice digitale. Din pacate, in acest moment, doar o mica parte din comertul online traverseaza granitele din cadrul Uniunii Europene,  de exemplu din cauza faptului ca anumite carti de credit nu sunt acceptate in anumite tari. Dar nu ar trebuie existe astfel de motive. Daca avem nevoie sa facem cumparaturi din Olanda, Danemarca sau Marea Britaniear trebui ca piata unica sa ofere aceasta facilitate. De asemenea, ar trebui sa existe posibilitatea ca orice companie sa-si poata vinde produsele in Romania.

Cred ca putem face mai multe in aceasta privinta si sprijinim Romania in acest efort.

Unul dintre lucrurile pe care le-am observat este faptul ca internetul merge foarte bine in Romania, mult mai rapid decat in Marea Britanie

Pe cine urmariti pe Twitter?

Urmaresc bloggeri, agentii de presa, politicieni. Cred ca mai multi politicieni romani ar trebui sa urmeze exemplu domnului Valeriu Zgonea si sa considere contul de Twitter ca parte a muncii sale. Urmaresc si alti diplomati, colegi de-ai mei de exemplu iar acest lucru se dovedeste a fi  foarte util. Pana acum cativa ani, ar fi fost imposibil sa stiu ce face colega mea, ambasador in Noua Zeelanda, dar acum, datorita Twitter, pot fi la curent cu activitatile sale si pot invata din ele.

Pentru ca ati mentionat elementul “educational” al social media – este Ministerul de Externe britanic interesat in a “invata” angajatii sai cum sa foloseasca media digitale de succes?

Cu siguranta. Si face acest lucru incurajand oameni ca mine, care deja folosesc aceste canale, sa vorbeasca despre experientele lor si cu alti colegi, sa impartaseasca din cunostinte. Ma bucura aceasta incurajare. Bineinteles ca intotdeaua exista un risc atasat comunicarii online, oamenii pot gresi, dar cred ca este mai bine sa gresim din cand in cand decat sa nu avem niciun impact in munca noastra. Deci ni se da aceasta oportunitate de a incerca sa vedem cum putem folosi social media cat mai eficient.

Bineinteles ca intotdeaua exista un risc atasat comunicarii online, oamenii pot gresi, dar cred ca este mai bine sa gresim din cand in cand decat sa nu avem niciun impact in munca noastra.

Anul acesta va veti incheia mandatul de ambasador in Romania si veti porni spre o noua provocare profesionala. Veti continua sa folositi social media in noul “job”?

Da, cu siguranta. Asa cum am mai spus, totul a inceput ca un experiment si a dat rezultate foarte bune. Cred ca voi fi de acum in totalitate atasat de Twitter.

Social media CV

Interviu: David Tunney, Coordonator Social Media pentru diplomația europeană

Mulți dintre noi atunci când auzim expresia diplomație digitală ne gândim automat la activitățile unui stat suveran în relații internaționale. Însă acestea sunt întreprinse și de către entități suprastatale, precum Uniunea Europeană. Mai mult, Uniunea Europeană nu doar că utilizează cu success oportunitățile oferite de tehnologiile digitale pentru a promova valorile europene, ci a fost printre primii actori la nivel mondial care au dezvoltat și implementat o strategie de comunicare pentru social media.

Prin intermediul interviul pe care ni l-a acordat domnul David Tunney(@DavidJTunney), Coordonator al comunicării prin noile media și rețelele sociale pentru Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) în cadrul Diviziei pentru Comunicare Strategică, vom vedea ce rol joacă social media pentru diplomația europeană, ce platforme utilizează Serviciul și de ce, dar și ce poate România învăța pentru propria comunicare externă.

 

1. Ce rol au rețelele sociale pentru Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE)?

Diplomația tradițională este transformată de rețelele sociale și de comunicare online. Tehnologia este folosită pentru schimbul de informații și colectarea de informații și alte instrumente relevante pentru diplomație. Social media pot juca un rol important pentru acestă diplomația digitală în curs de dezvoltare, prin promovarea valorilor fundamentale ale UE în materie de democrație, drepturile omului, statul de drept și cooperarea internațională. Prin urmare, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), a făcut o alegere strategică de a folosi social media ca un instrument diplomatic digital pentru comunicare externă, ​​dialog și angajament politic.

2. Care dintre platformele social media sunt cele mai eficiente pentru a vă transmite mesajele?

Diferite platforme sunt utile pentru a ajunge la audiențe diferite. Facebook este vital pentru interacțiunea cu oamenii și pentru evidențierea anumitor activități ale Înaltului Reprezentant și ale SEAE în general. Flickr este important ca resursă foto pentru oameni care sunt interesați de politică externă și, de asemenea, pentru a crea o identitate vizuală pentru SEAE.

De asemenea, noi lucrăm într-un ciclu de știri de politică externă de 24 de ore și care traversează toate fusele orare. Evenimente pot avea loc oriunde în lume, în orice moment, iar Twitter este o modalitate foarte eficientă de a reacționa. Twitter oferă un mod rapid și ușor de a trimite mesaje a reacționa la aceste evenimente. Un exemplu recent a fost acordul nuclear cu Iranul, care a fost intermediat de la Geneva. După cum știți, Catherine Ashton a condus discuțiile dintre comunitatea internațională și Iran. La 02.55 dimineața purtătorul său de cuvânt, Michael Mann (@EUHighRepSpox), a dat vestea pe Twitter, iar tweet-ul lui „#EU High Rep #Ashton: We have reached agreement between E3+3 and Iran” a fost retransmis de sute de ori.

În plus, utilizăm din ce în ce mai mult „Storify”, deoarece reunește multe elemente diferite, Twitter, Facebook și agenții de știri online. Spre exemplu, l-am folosit pentru săptămâna Adunării Generale a ONU și Summit-ul Parteneriatului Estic.

eeas and social media

Sursa: http://eeas.europa.eu/social_media/index_en.htm

3. De când SEAE a introdus o Strategie pentru Social Media, considerați că există o abordare mai coordonată a conturilor din întreaga lume și un mai bun management al conținutului?

Strategia noastră de social media a fost importantă pentru noi deoarece a oferit o explicație clară pentru ce utilizăm rețelele sociale și de ce. Am elaborat pentru prima oară o strategie de social media în 2011, care a fost aprobată de conducerea SEAE și pe care apoi o actualizăm în fiecare an. Este utilă pentru personalul nostru care se ocupă de comunicare nu doar la sediul central de la Bruxelles, dar și în delegațiile noastre din întreaga lume. În prezent avem peste 60 de delegații care utilizează platforme de social media pentru diverse forme de comunicare, angajament și diplomație publică. Având o strategie, de asemenea, ne permite să avem o abordare mai coordonată a conținutului și pentru a rula campanii comune.

4. Credeți că diplomația digitală este necesară și pentru statele membre ale Uniunii Europene?

Există mai multe state membre ale UE și miniștri de externe care folosesc foarte mult social media și instrumente digitale. Pentru mai multe țări diplomația digitală a devenit o parte esențială a activității diplomatice, în timp ce alte țări sunt abia la început în ceea ce privește utilizarea uneltelor sale. Oricare ar fi situația din fiecare stat membru, este clar că situația va evolua și că social media – în orice formă – vor juca un rol tot mai important.

5. Pentru SEAE, care sunt următorii pași în comunicarea prin social media?

Noi intenționăm să continuăm succesul pe care l-am avut în ultimii doi ani și să ne extindem în e social media, având și mai mulți ambasadori ai UE care să folosească Twitter cu scop profesional. În prezent avem 20 de ambasadori ai UE care folosesc Twitter. De asemenea, ne-am propus să mobilizăm delegațiile noastre, astfel încât să avem mai multe campanii comune – în special în jurul zilelor europene și internaționale în 2014.

Radu Puchiu, Cancelaria Primului Ministru: Administratia publica nu este obisnuita sa comunice online dar lucram pentru a schimba acest lucru

Incepem anul in forta cu un interviu interesant oferit de domnul Radu Puchiu, coordonatorul Departamentului pentru Servicii Online si Design din cadrul Guvernului Romaniei. De la nivelul Palatului Victoria, echipa sa are ca principala misiune digitalizarea administratiei publice.

Ce inseamna comunicarea digitala pentru institutiile publice din Romania? Considerati ca este nevoie de comunicare online in sectorul public?

Sincer, nu cred sa existe la nivel national institutii publice care sa comunice online in mod constant. Inca suntem la un nivel de inceput, suntem in punctul in care informam, punem informatii pe website. Cred insa ca acest lucru trebuie sa se schimbe. Si este vorba despre mai mult decat o schimbare de forma, este nevoie de o schimbare de cultura. Stim ca in general in sectorul public de zona de prezenta web si comunicare se ocupa departamentul de IT, nu neaparat departamentele de comunicare. Dar acolo unde departamentele de comunicare se ocupa si sunt oameni tineri, avansul se vede – la domnul Pricopie (Ministerul Educatiei Nationale), la domnul Teodorovici (Ministerul Fondurilor Europene). E un drum lung, dar pana la urma o sa se intample. Schimbarea de cultura va veni probabil din intelegerea audientei online – cine este clientul nostru – si de asemenea din faptul ca este un canal de comunicare usor de accesat de o parte si de alta. Pentru moment nu pot spune ca a intrat intr-o obisnuinta a administratiei sa comunice online.

Este nevoie de schimbarea culturii dialogului in comunicarea cu si dinspre administratia publica

In opinia dumneavoastra, in ce masura este recunoscuta importanta comunicarii online la nivel institutional de catre liderii din autoritatile centrale, locale sau cele subordonate?

Cred ca rolul comunicarii online in mediul institutional romanesc este recunoscut la nivel de leadership pentru ca in general ministrii actuali sunt tineri si au venit cu o componenta importanta de comunicare online din campanii, cei mai multi au site-uri web; nu stiu cati le mai intretin la finalul campaniei dar aici este o alta discutie. Exista cu siguranta sprijin din partea liderilor institutionali. Comunicarea institutionala are si ea specificul ei, gradul ei de rigiditate, nu poti sa comunici foarte liber fiind parte a unei institutii – impactul este mult mai mare in media si in general catre public, fiecare cuvant trebuie cantarit foarte bine si din acest motiv se poate ca institutiile sa fie obisnuite cu o comunicare clasica catre media, prin comunicate de presa. Nu cred ca stim sa adaptam foarte bine comunicarea pentru un canal care este mult diferit fata ce celelalte, traditionale. A comunica pe Facebook sau pe Twitter este altceva decat a trimite un comunicat de presa. Cu toate astea, nu tot timpul poti sa comunici ceva oficial printr-un canal care nu este atat de oficial, fara riscul ca acele informatii sa fie interpretate.

In plus, mai este vorba si de o schimbare de cultura la nivelul audientei, pentru ca ma uit pe pagina de Facebook a Guvernului si, cu cateva exceptii notabile, e folosit drept un canal de a comenta negativ la adresa guvernului sau de a folosi un anumit tip de limbaj care nu ofera posibilitatea crearii unui dialog real. Deci cred ca aceasta cultura a dialogului trebuie sa se schimbe atat de o parte cat si de alta.

Care este rolul Departamentului pentru Servicii Online si Design din cadrul Guvernului si care sunt obiectivele dumneavoastra in cadrul acestuia? Din cine este format acest departament?

Coordonez departamentul de la infiintarea sa in februarie si suntem o echipa de 13 persoane – 6 colegi se ocupa strict de zona de online iar pe date deschise/transparenta lucreaza 3 persoane. Lor li se adauga Cristian Botan (managerul posturi.gov.ro)si Andrei Nicoara (managerul data.gov.ro) care sunt consilierii mei.

Practic, ne-am infiintat in februarie 2013 odata cu infiintarea Cancelariei [Primului Ministru]. Au urmat:

  • Organizarea primului Hackaton in februarie.
  • In martie am lansat buget.gov.ro si a fost prima oara cand un exercitu de acest tip a fost lansat, cu bugetul de stat publicat online si in format deschis. Platforma a fost promovata de asemenea si pe openspending.org.
  • De asemenea, in martie si aprilie au fost reluate toate intalnirile pe Open Government Partnership cu societatea civila, cu reprezentantii ministerelor, practic am deblocat tot acest mecanism.
  • In luna mai am finalizat proiectele incepute la Hackaton.
  • In iunie am participat la conferinta GeoData (FOSS4G CEE 2013). Acesta a fost un moment important pentru ca ne-am intalnit si cu cei de la Secretariatul OGP, dar si cu cei de la Open Knowledge Foundation care detin platformele Open Spending si CKAN – platforma folosita si la portalul de date.
  • In iulie am lansat programul de internship in Guvern, un exercitiu nu neaparat online, dar care s-a bucurat de succes.
  • In luna august am finalizat noul site al guvernului, gov.ro, lansat in beta la sfarsitul lunii noiembrie
  • In septembrie am lansat site-ul posturi.gov.ro, un portal care reuneste toate ofertele de posturi din sectorul public. Acesta este cel mai de succes proiect pana in momentul acesta din punct de vedere al vizitelor si vizibilitatii, semn ca exista o necesitate la care trebuia sa raspundem.
  • In octombrie am participat la Summit-ul OGP de la Londra.
  • In noiembrie am lansat portalul de date deschise date.gov.ro
  • In luna decembrie am finalizat in cea mai mare parte site-ul de transparenta, transparenta.gov.ro, un proiect important care consta in strangerea de informatii pe care trebuie sa le publicam in mod obligatoriu – cele legate de legile transparentei – si sa le publicam pe un site centralizat la care sa aiba acces toata lumea.

Unul dintre cele mai importante momente ale anului 2013 a fost lansarea portalului de date deschise

hackathon1

poza grup internship

Dupa mine, unul dintre cele mai importante momente ale anului a fost lansarea portalului de date deschise – data.gov.ro. E practic incununarea eforturilor depuse pe zona de transparenta in 2013. El ne-a adus, datorita contributiei institutiilor care au publicat datele, o crestere in Open Data Index de aproape 30 de pozitii, Romania fiind acum intre primele 15 tari din lume. In plus, pe portalul de date dezvoltam un sistem de rating atat asupra cantitatii de informatii publicate si a autorilor, cat si legat de actualitatea informatiilor postate. Acest sistem ofera publicului posibilitatea de a comenta si sesiza daca exista date neactualizate pe platformele administratiei. Acest lucru cred ca va fi de impact pentru public.

Pentru anul 2014 ne axam, ca si pana acum, pe trei directii: spre administratia publica, spre sprijinirea factorilor de decizie cu ajutorul datelor si platformelor pe care le vom construi si, bineinteles, poate cea mai importanta directie, spre public – prin cresterea transparentei si interactiunii si schimbului de cat mai bun de informatii cu acesta.

Sub primul obiectiv, cel administrativ, ne propunem implementarea domeniului gov.ro, proiect care implica reunirea website-urilor tuturor institutiile guvernamentale sub acest domeniu. In plus vom oferi un ghid de prezenta web care sa vina atat in sprijinul administratiei, cat si al utilizatorilor online care interactioneaza cu acesta.

Pentru cel de-al doilea obiectiv, cel legat de sprijinirea Guvernului ca punct de decizie, lucram pe doua proiecte mari. Primul dintre acestea este o initiativa de business intelligence, proiect pe care vrem sa il finalizam prin fonduri europene si care va presupune un efort destul de mare. Al doilea obiectiv se refera la proiectul de transformare a sedintelor guvernului si a intregului proces legislativ al Guvernului in format electronic.

In plus, pe partea de transparenta, avem angajamentele ce tin de Open Government Partnership. Anul 2014 vine si cu un mecanism de raportare din partea OGP, deci practic vom fi monitorizati si vom fi evaluati in progresul nostru, ceea ce este un lucru important. Stam bine la acest subiect, dar sper sa fim si mai bine, mai avem de lucru prin unele zone.

Open Government Partership Summit, London, 2013

E o activitate impresionanta si cu rezultate appreciate in afara tarii, mi-ar placea sa aud mai multe despre ele, sa fie mai bine cunoscute..

Da, cred ca si noi trebuie sa ne propunem sa comunicam mai bine. Din pacate, ne-am concentrat mai mult pe chestiunile interne, tehnice, si am neglijat componenta de comunicare. In 2014 sper sa imbunatatim acest lucru.

Posturi.gov.ro a fost nominalizat in cadrul Summit-ului Open Government Partnership de la Londra drept unul dintre proiectele de succes realizate la nivel international in vederea transparentizarii activitatii Guvernului, mai precis combaterea coruptiei si a lipsei de transparenta in procesul de recrutare pentru sectorul public. Ce ne puteti spune despre aceasta nominalizare si despre participarea la Summit?

Da, a fost un moment foarte vizibil, Romania a participat alaturi de reprezentanti ai peste 61 de state din Parteneriatul pentru Guvernare. Au fost peste 2.000 de participanti iar proiectul lui Cristian Botan [posturi.gov.ro] a fost selectat printre alte 7 din foarte multe nominalizari din intreaga lume pentru premiul ”Bright Spots” din cadrul Summit-ului anual al Parteneriatului pentru Date Deschise (Open Government Partnership), care a avut loc la Londra in perioada 31 octombrie – 1 noiembrie. Faptul ca Romania a ajuns pe lista scurta inseamna foarte mult pentru tara noastra si pentru progresul pe care l-am facut in 2013 in domeniul deschiderii datelor. Castigatorul competitiei a fost ales pe baza voturilor si noua ne-au lipsit cateva voturi ca sa si castigam, dar eu zic ca a fost un exemplu foarte bun pentru ceea ce ne-am propus in zona aceasta si ma bucur ca a fost apreciat ca atare in cadrul summit-ului.

Nu ascund faptul ca la momentul prezentarii lui Cristian in sala erau prezenti Ministrul de Externe britanic William Hague, deci a fost un moment cu vizibilitate foarte buna si prezenta in sala foarte numeroasa. Videoconferinta cu Secretarul de stat american John Kerry a avut loc chiar imediat dupa interventia pe scena a Romaniei, deci a fost un moment foarte bun pentru noi si m-au bucurat aprecierile pe care le-am primit din sala.

Exista un interes din ce in ce mai mare din partea Romaniei de a face progrese in sensul deschiderii datelor, cresterii transparentei in sector public prin intermediul mediului online.

Cristian Botan's participation at the Open Government Partnership Summit in London

Tot in 2013 Romania a gazduit primul targ de inovatie prin tehnologie pentru dezvoltarea comunitatilor Future Communities – Open Innovation Fair 2013. La deschidere a participat si Vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes. Devine Romania, la nivel institutional, mai atenta la modul in care internetul poate dezvolta comunitati, creste spiritul civic si imbunatati viata cetatenilor?

Targul de Inovatie a fost un alt moment important pentru Romania. Participarea la nivel inalt, ministrii implicati, prezenta Vicepreședintelui Comisiei Europene și Comisar pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes, alaturi de Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloș au  fost lucruri foarte importante. Totodata, evenimentul a demonstrat la nivel practic, concret, modul in care tehnologia poate sa ajute comunitatile locale sa se dezvolte. Proiectul Biblionet este deja cunoscut si este un alt exemplu de succes al Romaniei din punctul de vedere al implementarii. Cred ca toate evenimentele de acest gen arata ca exista un interes din ce in ce mai mare din partea Romaniei de a face progrese in sensul deschiderii datelor, cresterii transparentei in sector public prin intermediul mediului online. De aici, de la Guvern, eu am perceput toate aceste initiative ca un interes din ce in ce mai mare pentru subiectul datelor, pentru subiectul folosirii mediului online, pentru subiectul comunicarii mai deschise cu si pentru societatea civila. Romania se bucura de o comunitate mare activa in mediul online si de aceea comunicarea in aceasta zona trebuie sa se dezvolte si ea.

Pentru ca am vorbit despre institutiile principale ale Romaniei ca fiind implicate in cresterea transparentei prin open government, aveti in vedere si pregatirea resurselor umane, angajatilor din institutii centrale si locale, in ceea ce priveste comunicarea online?

In raportul pe care il trimitem regulat la OGP, mentionam trei zone pe care noi le-am identificat drept foarte importante. Resursa umana este una dintre ele. Resursa umana din administratia publica nu doar ca nu este pregatita suficient, dar nu este nici pregatita uniform pentru comunicarea online. Sunt zone care sunt foarte pregatite pentru a deschide datele, pentru a comunica online, dar altele nu. Am fost invitati sa participam la un proiect cu Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior – au dezvoltat un program de pregatire in social media iar noi am ajutat prin a trimite angajati; am inteles ca a fost o participare numeroasa. E un punct de plecare si ne propunem sa facem si mai multe.

Ne propunem pe zona de open data sa avem seminarii impreuna cu societatea civila pentru a explica obiectivele noastre pentru perioada urmatoare, de aceea cred ca este un efort continuu. E mult de lucru pentru ca e nevoie de un dialog bun intre cele doua parti. De multe ori noi spunem: “Societatea civila nu intelege Guvernul”. Acest fapt este adevarat dar nici invers raportul nu cred ca sta mai bine. E nevoie de training, deci, dupa cum spuneam, este una dintre componentele critice. O vom aborda clar, in tot ceea ce avem in vedere pentru anul acesta.

Considerati ca proiecte precum platforma de comunicare digitaldiplomacy.ro pot contribui la dezvoltarea comunicarii online generata in sectorul public din Romania?

Vorbeam de partea de training – DigitalDiplomacy.ro e un bun exemplu. Noi am incurajat ca cei din administratie sa urmareasca continutul. E un efort pe care trebuie sa il facem cu totii. Cred ca lucrurile se vor schimba in zona aceasta si ajutorul vostru si al celorlalti este important.