Crowdsourcing pentru diplomatie digitala

Activitățile de tip crowdsourcing au devenit din ce în ce mai răspândite și încep să fie aplicate în domeniile cele mai diverse. De ce nu și în cel al diplomației digitale?

Andreas Sandre (@andreas212nyc), Press and Public Affairs Officer la Ambasada Italiei în Washington DC, a lansat un apel recent pentru idei și sfaturi pentru diplomați și toți cei care activează în lumea diplomației publice.

Rezultatul este un articol colaborativ foarte interesant și cuprinzător, la care și noi am contribuit și pe care sperăm să îl găsiți util!

Interviu: Creatorul studiilor Twiplomacy, Matthias Lüfkens, ne dezvăluie ce rol poate juca Twitter pentru instituțiile din România

Creatorul renumitelor studii Twiplomacy, Matthias Lüfkens (@luefkens), ne-a oferit un interviu excepțional, cu multe sfaturi pentru liderii și instituțiile publice din România care doresc să utilizeze în mod eficient Twitter ca platformă de comunicare.

Matthias este expert în comunicare digitală și o autoritate în diplomația digitală. În cadrul agenției globale de comunicare Burson-Marsteller, unde coordonează Departamenul de Comunicare Digitală pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a lansat seria Twiplomacy care analizează modul în care lideri și instituții din întreaga lume utilizează rețelele sociale și în special Twitter. Acum câteva săptămâni v-am prezentat într-un articol rezultatele celui de-al doilea studiu din seria Twiplomacy, al cărui focus a fost rolul pe care îl are Twitter pentru organizațiile internaționale.

1. Cum a început totul? Ce doriți să prezentați prin intermediul rapoartelor Twiplomacy?

Totul a început ca un hobby spre sfârșitul anul 2010 când eram Șeful Departamentului de Media la World Economic Forum. Mi s-a părut interesant modul în care  liderii G20 utilizau social media și, pe baza unei cercetări, am ținut o prezentare memorabilă de 5 minute la LeWeb (conferință internațională pentru start-up-uri și antreprenori online) în Paris. La Burson-Marsteller această pasiune s-a transformat într-un raport anual care analizează cum comunică pe social media șefi de state sau de guverne, ministere al afacerilor externe și organizații internaționale.

2. Care au fost cele mai neașteptate descoperiri în cele două studii?

Iată câteva din cele mai interesante constatări:

a) Suntem surprinși de faptul că, deși @BarackObama și @WhiteHouse sunt pe primele locuri în ceea ce privește numărul de followeri, sunt cele mai puțin conectate conturi, cu doar câteva conexiuni reciproce. Ambele conturi urmăresc doar patru lideri mondiali și anume, Guvernul Marii Britanii (@Number10Gov), Premierul Rusiei @MedvedevRussiaE și cel al Norvegiei @erna_solberg și pe Președintele Chilei @SebastianPinera.

b) Liderii africani utilizează Twitter doar ca pe un mijloc de a dialoga, pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. 96% din tweet-urile Primului Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi sunt răspunsuri către followers. Președintele Rwandei @PaulKagame este, de asemenea, foarte conversațional.

c) Deși Twitter este un mijloc prin intermediul căruia se inițiază conversații, liderii cei mai urmăriți îl folosesc în principal pentru a transmite informații și doar rareori pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. Spre exemplu Papa, @Pontifex, care transmite mesaje în nouă limbi, nu a răspuns sau menținat niciun alt cont de Twitter până acum.

d) În general liderii vorbitori de limba spaniolă sunt foarte activi și trimit mesaje în aceeași proporție ca și cei care utilizează limba engleză.

3.  Twitter este din ce în ce mai utilizat de către lideri ai instituțiilor publice din întreaga lume. Totodată, aceștia sunt prezenți și pe alte rețele sociale. Cum le recomandați să îmbine cele două dimensiuni – activitatea profesională și viața persoanlă – pe aceste conturi? Le recomandați să utilizeze anumite platforme pentru una din aceste dimensiuni sau să aibă conturi diferite pentru ambele?

Nu mai există o separație clară între viața privată și cea publică a unui lider mondial; totul este public. Cu toate acestea, problema separării conturilor personale de cele instituționale pe social media va deveni din ce în ce mai accentuată. Spre exemplu, atunci când John Kerry a devenit Secretar de Stat, acesta a renunțat pentru un timp la contul personal, iar acum scrie mesaje pe contul de Twitter @StateDept.

Întrebarea esențială este dacă angajații din guverne, plătiți din banii contribuabililor, ar trebui să administreze conturile pe social media ale liderilor noștri politici? Ce se va întâmpla cu aceste conturi atunci când ei părăsesc posturile? Vor lua cu ei la noul loc de muncă sau la pensionare și pe cei care i-au urmărit? De aceea sunt în favoarea unor conturi ”personal-instituționale”, precum @PMOIndia@Pontifex și @PresidentKosovo, care vor fi lăsate moștenire celor care vor deține aceste funcții în viitor. Fiecare lider poate decide cât de mult dezvăluie din viața personală pe aceste conturi și cât de multe informații private dezvăluie pe conturile personale.

4. S-au înregistrat câteva scandaluri în lumea diplomatică din cauza utilizării Twitter într-un mod nepotrivit. Ce sfat le-ați da liderilor români care abia încep să comunice pe Twitter?

Instruirea este esențială. Și nu este numai pentru că un tweet are doar 140 de caractere, care sunt ușor de scris. Din contră, compunerea unui tweet este, de fapt, cel mai dificil exercițiu jurnalistic. Un tweet este precum un titlu de ziar, trebuie să fie informativ, ademenitor și bine scris ori cititorul nu îl va citit în întregime sau nu va da click pe link să citească mai departe.

Înainte de a începe a-l utiliza, recomand crearea unui cont de Twitter protejat și exersarea redactării mesajelor în modul privat pentru câteva săptămâni. Discutați aceste tweet-uri de exersare cu trainer-ul dumneavoastră pe social media, astfel încât să vă îmbunătățiți comunicarea în 140 de caractere. La Burson-Marsteller am creat inclusiv o Academie pentru Twiter, unde învățăm până la 20 de persoane cum să comunice pe această platformă. Doar după ce liderii se vor simți familiari și confortabili cu Twitter, abia atunci ar trebuie să înceapă să transmită mesaje în modul public.

5. Considerați că Twitter va rămâne un canal de comunicare important pentru sectorul public?

Ne place sau nu, Twitter și alte rețele sociale fac parte din orice strategie de comunicare. Twitter nu va înlocui emailurile, discuțiile telefonice sau cele față în față, dar reprezintă un alt mijloc de comunicare pe care trebuie să îl stăpânim.

6. Pentru studiul Twiplomacy ați primit recent Premiul pentru Comuniare Digitală pentru best Digital Public Affairs. Ce pregătiți mai departe pentru Twiplomacy?

Suntem compleșiți de succesul studiilor Twiplomacy și de primirea pozitivă a acestora în rândul diplomaților și liderilor mondiali. Plănuim o analiză aprofundată în legătură cu instituțiile europene în 2014. De asemenea,, vom updata website-ul în mod regulat, pe măsură ce guvernele se schimbă și vom continua să împărtășim cazuri și experiențe interesante pe contul nostru de Twitter @Twiplomacy.

7.  Sunteți de acord că atât instituții publice naționale, cât și locale pot învăța din diplomația digitală?

Puteți găsi în studiile noastre exemple interesante pentru cum liderii utilizează Twitter, de la hashtags la sesiuni de întrebări și răspunsuri. Multe dintre aceste exemple pot fi implementate și de către autorități naționale și locale pentru a deveni mai bine conectați cu proprii cetățeni și pentru a interacționa cu alegătorii lor. Având o prezența pe Twitter sau pe Facebook aduce instituțiile mai aproape de oameni și, în cele din urmă, le va îmbunătăți și munca.

8. Sunteti un fan Twitter, dar în România acesta este într-o tendință de scădere de mai bine de un an, spre deosebire de alte rețele sociale cum ar fi Facebook, YouTube și Instagram. În acest context, ați sugera instituțiile publice și liderilor lor să aloce resurse pentru Twitter sau să se concentreze pe cele mai populare rețelele sociale în acest moment în România?

Alegerea  rețelelor sociale depinde de publicurile la care doriți să ajungeți și ce scop doriți să realizați prin intermediul interacțiunii în social media. Dacă doriți să ajungeți la un public național foarte mare, folosiți mass-media tradiționale, cum ar fi TV și radio. Dacă vreți să realizați o comunicare bidirecțională localizată cu alegătorii dumneavoastră, în orașul sau județul dumneavoastră, folosiți Facebook.

Dacă doriți să aveți o voce la masa liderilor mondiali, folosiți Twitter. Acesta vă permite să vă conectați la colegii dumneavoastră și să influențați politica la nivel mondial. Iar acest lucru va trebui cel mai probabil să fie făcut în limba engleză, care a devenit lingua franca a diplomației digitale.

Toate organizațiile internaționale folosesc Twitter, arată ultimul studiu Twiplomacy al Burson – Marsteller

Agenția de comunicare și relații publice Burson – Marsteller a lansat astăzi cel mai recent studiu Twiplomacy, care ne arată faptul că toate organizațiile internaționale au cel puțin un cont de Twitter și peste jumătate din liderii lor au conturi personale active.

Raportul se bazează pe date colectate pe parcursul acestei luni, de la 223 de conturi de Twitter a 101 de organizații internaționale, inclusiv 51 de conturi personale ale liderilor lor, care au fost analizate în funcție de peste 50 de variabile.

Organizații

Rezultatele raportului evidențiază faptul că ce cele mai multe dintre organizații internaționale utilizează social media, însă sunt și câteva example în care acestea aleg să actualizeze contul de Twitter chiar înainte de site-ul lor, cum este cazul Organizației Mondiale a Sănătății (@WHO).

Cea mai urmărită organizație internațională este @UNICEF, cu peste două milioane de followeri, dar interesant este că cea mai eficientă este Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (@CERN), deoarece tweet-uri sale sunt redistribuite în medie de peste 100 de ori.

Cu toate acestea, Organizația Statelor Ibero – Americane (@EspacioOEI) este cea mai activă, cu mai mult de 50.000 de tweet-uri postate până în acest moment, reprezentând mai mult decât dublul tweet-urilor postate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (@UNDP).

Twitter oferă multe oportunități pentru organizațiile internaționale și unele par să profite din plin de evoluțiile tehnologice. Campanii prin mesaje directe, Q&A, liste, URL-uri, fundal și antet branduite sau chiar aplicația video Vine sunt modalități prin intermediul cărora organizațiile internaționale își transmit eficient mesajele pe această rețea socială.

Și dacă vă întrebați, nu ONU a fost prima organizație internațională care s-a înscris pe Twitter, ci Greenpeace (@Greenpeace), pe 4 aprilie 2007 !

Liderii

Din cei cincizeci și unu de lideri ai organizațiilor internaționale care au conturi de Twitter (gestionate personal sau împreună cu echipele lor), cel mai urmărit este Nabil Elaraby (@lassecgen), Secretarul General al Ligii Arabe, cu peste 346,000 de followeri.

Unii lideri au ales să adauge numele organizației lor în denumirea contului de Twitter, precum Administratorul PNUD Helen Clark (@HelenClarkUNDP), în timp ce alte organizații au creat conturi „instituționale cu caracter personal” pentru liderii lor, cum ar fi pentru Secretarul General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) (@ITUSecGen). Acest tip de cont poate părea mai puțin personal, dar există câteva avantaje, poate cel mai importante fiind că șeful organizației nu va lua followerii cu el atunci când părăsește funcția . :)

Concluzii

Este evident, Twitter a devenit un instrument de comunicare indispensabil pentru organizațiile internaționale.

Pentru mai multe detalii, accesați raportul complet aici. 

Iar pentru raportul anterior, despre cum comunică liderii mondiali pe Twitter, citiți articolul nostru aici.

Timeline customizat pentru TweetDeck

Pentru cei mai putin familiarizati cu TweetDeck, acesta este o resursa de organizare, monitorizare si programare a postarilor pe Twitter. Pe baza unui cont de Twitter deja existent si a unuia de TweetDeck care se face in cateva minute, se pot crea feed-uri (ferestre) speciale pentru a urmari diverse conversatii care au loc pe reteaua de socializare, de la monitorizarea unor anumite hashtaguri (#) pana la monitorizarea unor persoane sau conturi oficiale de companie.

TweetDeck are aplicatii atat pentru desktop cat si pentru telefoanele mobile si este o alternativa la indemana atunci cand, de exemplu, dorim sa vedem in acelasi loc si in timp real anumite conversatii care au loc pe Twitter, cand dorim sa programam postari pe Twitter la anumite ore sau pur si simplu, dorim sa vedem interactiunile celorlalti cu noi in timp real.

Recent, cei de la TweetDeck au introdus o noua facilitate – crearea unor feed-uri personalizate, in care un utilizator poate “trage” acele tweet-uri care il intereseaza pentru a crea un “wall” specific, adaptat unei anumite nevoi.

V-am pierdut? Sa explicam mai in detaliu, pe un caz concret:

Sa spunem ca avem o lansare de campanie sau orice alt subiect si dorim sa monitorizam discutiile care au loc pe Twitter referitor la acesta. In TweetDeck putem oricand crea un feed special care sa monitorizeze un anumit cuvant sau un anumit hashtag (#) dar acum, cu aceasta noua optiune, putem controla care anume tweet-uri sa le includem intr-un feed separat. Acest lucru poate fi util atunci cand dorim sa aratam un raport la final de campanile cu ceea ce s-a discutat, sau cu cele mai importante mentiuni etc.

Tot ce trebuie facut pentru a crea acest feed customizat este sa alegeti optiunea de Customer timeline din tabelul de optiuni din meniul din partea stanga (de pe semnul “+”), sa alegeti tweet-uri pe care doriti sa le includeti tinand mouse-ul peste acel tweet si apasand si tragand de semnul pe care l-am incercuit mai jos direct in coloana create special de voi. Si asa, incetul cu incetul, v-ati construit un feed personalizat, care va include numai acele mentiuni de care aveti nevoie.

Cum va spuneam, optiunea poate fi utila atunci cand aveti de facut o monitorizare a unor discutii pe subiecte date sau cand vreti sa trimiteti mai departe niste rapoarte asupra conversatiilor identificate pe Twitter. Acest timeline personalizat poate fi trimis si catre alti utilizatori de Twitter sau poate fi inclus in articole de pe website-uri sau bloguri. De asemenea, se poate chiar accesa un timeline personalizat al unui alt utilizator de Twitter, pentru a vedea el/ea ce fel de continut monitorizeaza.

Daca va incurcati in instructiuni, in momentul in care accesati TweetDeck va aparea un tutorial care va va arata toti pasii care trebuie urmati pentru a folosi aceasta noua facilitate.

Interesant nu? Daca il folositi sa ne spuneti cum functioneaza si daca va este util!