Institute for Digital Government a luat parte la cea de a treia ediție a Summitului European de la Praga, care a avut loc în perioada 13-15 iunie 2017, în incinta Palatului Lobkowicz și a Palatului Czernin. Summitul a acoperit multe teme de interes și provocări cu care Europa se confruntă zilele noastre.
Statele membre ale Uniunii Europene s-au confruntat atât cu lupte politice interne, cât și cu provocări externe în imediata sau extinsa sa vecinătate. Summitul European de la Praga a reunit actori-cheie din Europa, de la actori de stat la actori privați, de la politicieni la jurnaliști. Summitul a oferit un cadru prilenic pentru discuții deschise și dezbateri strategice care au tratat probleme actuale din cadrul Uniunii Europene, cât și viitorul acesteia.
Printre temele abordate în cadrul sesiunilor de dezbatere s-au numărat radicalizarea în Europa, Brexit și viitorul Uniunii Europene, piața unică digitală, relațiile transatlantice, securitatea energetică sau relațiile UE-Rusia. În cele ce urmează, am dori să subliniem câteva dintre discuțiile generate în cadrul summitului.
Viitorul Europei digitale.
Revoluția digitală a adus pentru Uniunea Europeană una dintre cele mai importante surse de creștere economică. Tehnologiile digitale stau la baza unor noi modele de afaceri, transformă industriile tradiționale, încurajează start-up-urile creative și schimbă modul în care trăim și lucrăm.
Uniunea Europeană are nevoie de un cadru de reglementare care să stimuleze inovația și care să creeze un mediu antreprenorial, oferind în același timp protecție cetățenilor săi. Cum putem obține o reglementare armonioasă și simplă, care să aducă beneficii maxime?
În acest context, invitații din cadrul panelului au împărtășit ceea ce, în opinia lor, este o abordare potrivită pentru a avansa procesul de digitalizare al Europei.
Piața unică digitală
Ce putem face pentru a fi mai aproape de piața unică digitală? Aceasta a fost întrebarea recurentă pe parcursul dezbaterii, la care invitații au avut răspunsuri similare, însă cu abordări diferite.
Ondřej Malý (Coordonator Agenda Digitală, Biroul Guvernului Republicii Cehe) a sugerat că ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra mediului offline, nu doar asupra celui online. Spre exemplu, o comandă efectuată online încă întâmpină dificultăți din cauza transportului.
Taavi Roivas (Vice-Președinte al Parlamentului și fost Prim-Ministru al Estoniei) a subliniat inconsecvența sistemului de reglementare al celor 28 de state membre, spunând că o afacere trebuie să se confrunte cu 28 de legislații diferite. Domnul Roivas a propus ca soluție alinierea tuturor serviciilor publice din întreaga UE.
Sarah Vormsby (analistă, Think Tank EUROPA) a adus în discuție problema securității, fără de care piața unică digitală nu poate funcționa. Protecția datelor și a consumatorului sunt principalele provocări în finalizarea pieței unice digitale.
Jaanika Merilo (viceprimar al Dnipro, consilier al ministrului infrastructurii și transportului și consilier local al orașului Lviv) a subliniat importanța utilizării big data. Conectând baze de date, vom aduce în același loc cărțile de identitate și astfel vom facilita accesul la serviciile publice.
În opinia lui Václav Mach (responsabil pe Juridic și Afaceri – Microsoft) în acest moment avem de-a face cu cea de a patra revoluție industrială, în care piața unică digitală este una dintre inițiativele care va aduce beneficii cetățenilor. Acesta a mai adăugat ca pentru a depăși problemele privind securitatea este necesar să găsim un punct comun între guverne și industria privată, totul în interesul cetățenilor. Tehnologiile folosite în securizare ar trebui să funcționeze la fel pe întreg globul, în baza unor standarde care să se aplice oriunde.
Potențialul economiei digitale
Economia bazată pe cunoaștere facilitează dezvoltarea produselor și serviciilor în mod creativ. Ce putem face pentru a exploata potențialul economiei digitale? Cum putem crea un cadru prielnic pentru dezvoltarea start-upurilor și pentru a crea noi oportunități de afaceri?
Potrivit lui Jaanika Merilo, guvernele ar trebui să sprijine inițiativele prin reglementări care promovează creșterea economică și ar putea atrage marile inovații.
Sarah Vormsby consideră că instituția Comisiei Europene emite reglementări potrivite, însă uneori acestea dau dovadă de o complexitate mărită, ceea ce le face dificil de respectat pentru start-upuri. Această părere a fost împărtășită și de către Ondřej Malý, care a menționat că primul lucru pe care îl face un start-up este să angajeze un avocat care să poata lucră cu legislația complexă.
Václav Mach a atras atenția asupra nevoii unei noi reglementări pentru start-upuri care să le faciliteze concurența cu businessurile tradiționale.
Administrațiile guvernamentale ar trebui să se orienteze mai mult către rezolvarea problemelor cu care cetățenii se confruntă și ar trebui să fie la curent cu modul în care noile sisteme economice funcționează. Astfel, Taavi Roivas a punctat faptul că o administrație nu ar trebui să mai gândească în termeni de tramvaie sau autobuze, ci mai degrabă să găsească o soluție la cum pot transporta oamenii dintr-un loc în altul. Prin urmare, reglementarea inițiativelor de business ar trebui abordată diferit.
Statutul locurilor de muncă în era digitală
Pentru a face parte din piața unică digitală, cetățenii Uniunii Europene vor fi nevoiți să deprindă noi abilități și să se dezvolte pe întreg parcursul vieții. Este esențial ca această problemă să fie abordată acum pentru a evita dezamăgirea pe care unii au resimțit-o odată cu globalizarea.
Potrivit Václav Mach și Sarah Vormsby, inteligența artificială va aduce noi funcționalități care cu siguranță vor înlocui anumite locuri de muncă, precum cele din call-center. Cu toate acestea, revoluția digitală va crea noi oportunități de joburi și va îmbunătăți condițiile de muncă.
Viitorul nesigur al relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia
Cândva perceput ca un partener strategic promițător, Rusia a devenit principala provocare strategică pentru UE. Participanții la dezbateri au căutat pe parcursul discuțiilor echilibrul intre o politică izolaționistă și una de angajament.
Mark Galeotti (cercetător la Institutul de Relații Internaționale din Praga) a declarat că aliații europeni ar trebui să fie consecvenți și unitari în răspunsul lor față de Rusia. Anna-Liisa Heusala (cercetătoare la Institutul Aleksanteri) a adăugat faptul că statele europene sunt interdependente, iar Rusia știe acest lucru; prin urmare ar trebui acordată o atenție sporită abilităților de soft power.
Jakub M. Godzimirski (profesor cercetător la Grupul de Cercetare pentru Rusia, Eurasia și Arctic, Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale) a menționat că, pentru interacționa cu Rusia, trebuie să știm unde interesele noastre se suprapun și unde acestea sunt divergente.
În opinia lui Kristi Raik (profesor cercetător, Grupul de Cercetare pentru Rusia, Eurasia și Arctic, Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale), interdependența de tip liberal nu mai funcționează în contextul în care Rusia capătă puteri sporite și are ambiții ce se înscriu în sfera Real Politik-ului.
Remarca finală a Annei-Liisa Heusala a încheiat dezbaterea spunând că cea mai bună apărare este de a construi instituțiile conform principiilor europene și de ale apăra.
Radicalizarea în Europa
Tema radicalizării în Europa a fost tratată de un panel format dintr-un grup ministerial de nivel înalt. Discursurile reprezentaților au tratat modul în care statele ar trebui să răspundă terorismului care a cuprins Europa. În contextul în care actorii non-statali prezintă un pericol mai mare decât actorii tradiționali, Europa trebuie să se adapteze pentru a face față acestei provocări.
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Slovacă a adus în discuție ideea conform căreia terorismul nu este înnăscut, ci dobândit.
Invitații au propus soluții pașnice la terorism, subliniind importanța Drepturile Omului și a gândirii critice. Educația și incluziunea au fost sugerate ca elemente cheie în prevenirea radicalizării: este de datoria noastră să explicăm generației mai tinere să fie atente la lecțiile istoriei și să asculte alte opinii.
În încheiere, reprezentanții care au ținut discursurile au căzut de acord asupra importanței prevenirii radicalizării în rândul tinerilor prin respectarea drepturilor omului.
Mass-media ca apărătoare a adevărului
Sesiunea care a avut loc la Ambasada Marii Britanii în Praga a tratat tema jurnalismului în era digitală, în conexiune cu situația politică curentă și, cel mai important, cum ar trebui răspuns fenomenului de fake-news.
Conform lui Ryan Heath (corespondent pentru UE, Politico) jurnaliștii sunt, pe lângă apărători ai faptelor, și apărători ai adevărului. El mai consideră că jurnaliștii europeni ar trebui să se simtă norocoși că nu sunt închiși, semnalând astfel problemele cu care se confruntă jurnaliștii în statele cu tendințe autoritare.
Chris Morris (corespondent, BBC) a subliniat faptul că știrile false nu sunt un subiect nou, dar tehnologia a făcut dificil controlul răspândirii acestora. Mai mult, acesta a menționat că jurnaliștii nu alocă suficient timp verificării informațiilor, în special a celor care provin din rețelele de socializare. A mai fost scoasă în evidență importanța în jurnalism a experților în prelucrarea de date, în contextul în care există o suprasaturație de informații.
Abordând tema știrilor false, Tom Nuttall (Charlemagne columnist, The Economist) le consideră o problemă pentru publicul larg care își pierde încrederea în jurnaliști. Pe de altă parte, Nuttall a punctat aspectele pozitive ale revoluției digitale precum accesul la o multitudine de opinii și perspective.
În Polonia, jurnalismul se confruntă cu alt tip de probleme care duce la denaturarea adevărului. Potrivit lui Michał Kokot (jurnalist birou externe, Gazeta Wyborcza) presa poloneză se confruntă cu o presiune financiară care subminează independența jurnaliștilor.
Provocările cu care jurnalismul se confruntă rămân deschise dezbaterii. Propaganda și știrile false trebuie combătute, întrucât avantajele produse de revoluția digitală sunt mai mari. Așa cum a punctat Chris Morris în cadrul dezbaterii, critica în noile media nu poate fi adusă la tăcere, mai cu seamă că tocmai critica este ceea ce face ca jurnalismul să atârne atât de greu într-o democrație.
Un proiect european comun
În cadrul ultimei dezbateri a summitului au fost prezenți Vice-Președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans și Ministrul Afacerilor Externe din Republica Cehă, Lubomír Zaorálek.
Tema migrației a fost una intens dezbătută. Ministrul Afacerilor Externe, domnul Zaorálek a declarat că problema migrației este suportată în mod neechilibrat și că este dificil să se obțină o distribuire egală a imigranților între state. În acest punct, Vice-Președintele Comisiei Europene, domnul Timmermans a ținut să își exprime dezacordul.
Domnul Timmermans a continuat spunând că Europa are un viitor comun, dar care nu poate fi obținut decât prin recunoașterea trecutului. Mai mult, acesta a scos în evidență opțiunile orientate către schimbare a tinerei generații. Alegerile recente din SUA și Marea Briatanie au trezit o generație care nu a fost deranjată până acum de o limită a inconfortabilului.
Atât domnul Timmermans, cât și domnul Zaorálek au împărtășit ideea conform căreia locuitorii Europei au perspective divergente și prejudecăți proiectate asupra celorlalți și că ar trebui să fim mai atenți la nevoile celor din jur.
Concluziile noastre
Summitul European de la Praga a creat un context prielnic pentru a reuni specialiști care au dezvoltat discuții și dezbateri la nivel înalt despre viitorul Uniunii Europene și despre problemele sale.
Timp de trei zile, alături de actori politici, specialiști în relații internaționale, de profesioniști ai administrației locale, de jurnaliști și de actori din mediul privat de afaceri, am schimbat idei și am căutat răspunsuri la problemele economice, sociale și de politică externă cu care Europa se confruntă.
Mai multe despre Summitul European de la Praga
Summitul European de la Praga este o conferință internațională organizată de către cele mai importante institute de cercetare din Cehia: Institutul de Politici Europene EUROPEUM și Institutul de Relații Internaționale din Praga, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe din Republica Cehă. Ediția de anul acesta a primit ajutorul administrației locale și a altor parteneri din sectorul public și privat.
***
Articol scris de Ștefania Neagoe. Ștefania este absolventă de Relații Internaționale și Studii Europene și, în prezent, este masterandă la Facultatea de Filosofie – UB. În paralel este implicată în activism civic și este preocupată de abordări up-to-date ale comunicării dintre instituții și cetățeni.
Published by