380839_10150539580381042_758004612_n

Interviu: Creatorul studiilor Twiplomacy, Matthias Lüfkens, ne dezvăluie ce rol poate juca Twitter pentru instituțiile din România

27 Flares 27 Flares ×

Creatorul renumitelor studii Twiplomacy, Matthias Lüfkens (@luefkens), ne-a oferit un interviu excepțional, cu multe sfaturi pentru liderii și instituțiile publice din România care doresc să utilizeze în mod eficient Twitter ca platformă de comunicare.

Matthias este expert în comunicare digitală și o autoritate în diplomația digitală. În cadrul agenției globale de comunicare Burson-Marsteller, unde coordonează Departamenul de Comunicare Digitală pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a lansat seria Twiplomacy care analizează modul în care lideri și instituții din întreaga lume utilizează rețelele sociale și în special Twitter. Acum câteva săptămâni v-am prezentat într-un articol rezultatele celui de-al doilea studiu din seria Twiplomacy, al cărui focus a fost rolul pe care îl are Twitter pentru organizațiile internaționale.

1. Cum a început totul? Ce doriți să prezentați prin intermediul rapoartelor Twiplomacy?

Totul a început ca un hobby spre sfârșitul anul 2010 când eram Șeful Departamentului de Media la World Economic Forum. Mi s-a părut interesant modul în care  liderii G20 utilizau social media și, pe baza unei cercetări, am ținut o prezentare memorabilă de 5 minute la LeWeb (conferință internațională pentru start-up-uri și antreprenori online) în Paris. La Burson-Marsteller această pasiune s-a transformat într-un raport anual care analizează cum comunică pe social media șefi de state sau de guverne, ministere al afacerilor externe și organizații internaționale.

2. Care au fost cele mai neașteptate descoperiri în cele două studii?

Iată câteva din cele mai interesante constatări:

a) Suntem surprinși de faptul că, deși @BarackObama și @WhiteHouse sunt pe primele locuri în ceea ce privește numărul de followeri, sunt cele mai puțin conectate conturi, cu doar câteva conexiuni reciproce. Ambele conturi urmăresc doar patru lideri mondiali și anume, Guvernul Marii Britanii (@Number10Gov), Premierul Rusiei @MedvedevRussiaE și cel al Norvegiei @erna_solberg și pe Președintele Chilei @SebastianPinera.

b) Liderii africani utilizează Twitter doar ca pe un mijloc de a dialoga, pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. 96% din tweet-urile Primului Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi sunt răspunsuri către followers. Președintele Rwandei @PaulKagame este, de asemenea, foarte conversațional.

c) Deși Twitter este un mijloc prin intermediul căruia se inițiază conversații, liderii cei mai urmăriți îl folosesc în principal pentru a transmite informații și doar rareori pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. Spre exemplu Papa, @Pontifex, care transmite mesaje în nouă limbi, nu a răspuns sau menținat niciun alt cont de Twitter până acum.

d) În general liderii vorbitori de limba spaniolă sunt foarte activi și trimit mesaje în aceeași proporție ca și cei care utilizează limba engleză.

3.  Twitter este din ce în ce mai utilizat de către lideri ai instituțiilor publice din întreaga lume. Totodată, aceștia sunt prezenți și pe alte rețele sociale. Cum le recomandați să îmbine cele două dimensiuni – activitatea profesională și viața persoanlă – pe aceste conturi? Le recomandați să utilizeze anumite platforme pentru una din aceste dimensiuni sau să aibă conturi diferite pentru ambele?

Nu mai există o separație clară între viața privată și cea publică a unui lider mondial; totul este public. Cu toate acestea, problema separării conturilor personale de cele instituționale pe social media va deveni din ce în ce mai accentuată. Spre exemplu, atunci când John Kerry a devenit Secretar de Stat, acesta a renunțat pentru un timp la contul personal, iar acum scrie mesaje pe contul de Twitter @StateDept.

Întrebarea esențială este dacă angajații din guverne, plătiți din banii contribuabililor, ar trebui să administreze conturile pe social media ale liderilor noștri politici? Ce se va întâmpla cu aceste conturi atunci când ei părăsesc posturile? Vor lua cu ei la noul loc de muncă sau la pensionare și pe cei care i-au urmărit? De aceea sunt în favoarea unor conturi ”personal-instituționale”, precum @PMOIndia@Pontifex și @PresidentKosovo, care vor fi lăsate moștenire celor care vor deține aceste funcții în viitor. Fiecare lider poate decide cât de mult dezvăluie din viața personală pe aceste conturi și cât de multe informații private dezvăluie pe conturile personale.

4. S-au înregistrat câteva scandaluri în lumea diplomatică din cauza utilizării Twitter într-un mod nepotrivit. Ce sfat le-ați da liderilor români care abia încep să comunice pe Twitter?

Instruirea este esențială. Și nu este numai pentru că un tweet are doar 140 de caractere, care sunt ușor de scris. Din contră, compunerea unui tweet este, de fapt, cel mai dificil exercițiu jurnalistic. Un tweet este precum un titlu de ziar, trebuie să fie informativ, ademenitor și bine scris ori cititorul nu îl va citit în întregime sau nu va da click pe link să citească mai departe.

Înainte de a începe a-l utiliza, recomand crearea unui cont de Twitter protejat și exersarea redactării mesajelor în modul privat pentru câteva săptămâni. Discutați aceste tweet-uri de exersare cu trainer-ul dumneavoastră pe social media, astfel încât să vă îmbunătățiți comunicarea în 140 de caractere. La Burson-Marsteller am creat inclusiv o Academie pentru Twiter, unde învățăm până la 20 de persoane cum să comunice pe această platformă. Doar după ce liderii se vor simți familiari și confortabili cu Twitter, abia atunci ar trebuie să înceapă să transmită mesaje în modul public.

5. Considerați că Twitter va rămâne un canal de comunicare important pentru sectorul public?

Ne place sau nu, Twitter și alte rețele sociale fac parte din orice strategie de comunicare. Twitter nu va înlocui emailurile, discuțiile telefonice sau cele față în față, dar reprezintă un alt mijloc de comunicare pe care trebuie să îl stăpânim.

6. Pentru studiul Twiplomacy ați primit recent Premiul pentru Comuniare Digitală pentru best Digital Public Affairs. Ce pregătiți mai departe pentru Twiplomacy?

Suntem compleșiți de succesul studiilor Twiplomacy și de primirea pozitivă a acestora în rândul diplomaților și liderilor mondiali. Plănuim o analiză aprofundată în legătură cu instituțiile europene în 2014. De asemenea,, vom updata website-ul în mod regulat, pe măsură ce guvernele se schimbă și vom continua să împărtășim cazuri și experiențe interesante pe contul nostru de Twitter @Twiplomacy.

7.  Sunteți de acord că atât instituții publice naționale, cât și locale pot învăța din diplomația digitală?

Puteți găsi în studiile noastre exemple interesante pentru cum liderii utilizează Twitter, de la hashtags la sesiuni de întrebări și răspunsuri. Multe dintre aceste exemple pot fi implementate și de către autorități naționale și locale pentru a deveni mai bine conectați cu proprii cetățeni și pentru a interacționa cu alegătorii lor. Având o prezența pe Twitter sau pe Facebook aduce instituțiile mai aproape de oameni și, în cele din urmă, le va îmbunătăți și munca.

8. Sunteti un fan Twitter, dar în România acesta este într-o tendință de scădere de mai bine de un an, spre deosebire de alte rețele sociale cum ar fi Facebook, YouTube și Instagram. În acest context, ați sugera instituțiile publice și liderilor lor să aloce resurse pentru Twitter sau să se concentreze pe cele mai populare rețelele sociale în acest moment în România?

Alegerea  rețelelor sociale depinde de publicurile la care doriți să ajungeți și ce scop doriți să realizați prin intermediul interacțiunii în social media. Dacă doriți să ajungeți la un public național foarte mare, folosiți mass-media tradiționale, cum ar fi TV și radio. Dacă vreți să realizați o comunicare bidirecțională localizată cu alegătorii dumneavoastră, în orașul sau județul dumneavoastră, folosiți Facebook.

Dacă doriți să aveți o voce la masa liderilor mondiali, folosiți Twitter. Acesta vă permite să vă conectați la colegii dumneavoastră și să influențați politica la nivel mondial. Iar acest lucru va trebui cel mai probabil să fie făcut în limba engleză, care a devenit lingua franca a diplomației digitale.

You Might Also Like

Published by

Andra Alexandru

Specialist în Comunicare și Relații Internaționale, cu experiență profesională în diplomație publică și comunicare instituțională.

One thought on “Interviu: Creatorul studiilor Twiplomacy, Matthias Lüfkens, ne dezvăluie ce rol poate juca Twitter pentru instituțiile din România”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *