Câți dintre voi au auzit de Europeana?
Nu, nu ne referim la varianta feminină, articulată a substantivului ,,european”, ci la biblioteca digitală care oferă acces la peste 53 de milioane de cărți, materiale audio și video, fotografii, picturi, manuscrise, hărți, ziare și documente arhivate, toate în format digital. Se pare că Revoluția digitală își face simțită prezența și în sfera culturală, punându-ne la dispoziție o parte din moștenirea culturală a Europei, la doar un click distanță. Misiunea declarată a platformei este aceea de a transforma lumea prin intermediul culturii – ,,Vrem să valorificăm patrimoniul bogat al Europei și să îl facem mai accesibil pentru oameni, fie pentru muncă, pentru învățare, sau pur și simplu pentru distracție”. Cu o interfață foarte prietenoasă și practică, Europeana atrage, cu siguranță, orice iubitor de cultură, oferindu-i oportunitatea de a descoperi bogăția Europei și o serie de materiale cu o valoare incontestabilă, care de cele mai multe ori ar fi inaccesibile, în alte circumstanțe.
Această platformă este doar un exemplu de bune practici în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii. Desigur că viața culturală nu ar mai fi autentică în absența bibliotecilor, arhivelor sau muzeelor – instituții care conservă și veghează asupra moștenirii culturale, însă tehnologiile digitale oferă noi oportunități și moduri inovative pentru a ne asigura că aceste colecții de valoare vor rămâne la dispoziția generațiilor prezente și viitoare, penetrând chiar și granițele țărilor europene, în mediul online.
Digitalizarea devine o soluție mai ales atunci când anumite colecții, protejate de drepturile de autor, nu mai sunt disponibile din punct de vedere comercial – așa numitele lucrări out-of-commerce –, de cele mai multe ori fiindcă autorii sau editorii au decis să nu mai publice ediții noi sau copii ale edițiilor vechi, prin canalele comerciale standard. Astfel, chiar dacă lucrările care au o valoare culturală, științifică, educațională sau istorică incomensurabilă, oamenii nu mai pot avea acces la ele. Cea mai mare problemă este că deseori aceste lucrări sunt fie mari ca dimensiuni, fie datează din vremuri străvechi, iar mai mult de atât, instituțiile culturale de patrimoniu se confruntă cu costuri ridicate de tranzacție, pentru a elimina drepturile de licențiere în vederea digitalizării și diseminării lucrărilor în mediul online. O serie de studii de caz examinate de experți din cadrul Comisiei Europene arată că se poate ajunge la costuri de 100 de euro pentru a elimina drepturile pentru o singură carte, iar în cele mai multe cazuri, instituțiile renunță în timpul procesului, astfel că nici acestea, nici autorii, nu au niciun câștig.
În acest sens, este necesar ca normele privind drepturile de autor să fie adaptate și conectate de realitățile erei digitale, pentru facilitarea procesului de digitalizare în masă a operelor culturale, întreprins de către instituțiile de patrimoniu. În vederea schimbului de expertiză și experiență, precum și pentru discutarea propunerilor Comisiei Europene pentru reforma drepturilor de autor, instituțiile relevante vor participa între 17 și 18 noiembrie 2016, la Berlin, la conferința Shaping Access.
#CULTUREMATTERS – În total, în Europa există 27 de miliarde de pagini de arhivă și 11 milioane de ore de materiale audio în muzee, biblioteci și alte instituții de patrimoniu – o astfel de comoară culturală trebuie să fie conservată și perpetuată în rândul generațiilor viitoare, iar tehnologiile digitale pot juca un rol crucial în vederea îndeplinirii acestui obiectiv.
Articol scris de Raluca Andreea Manea, intern în cadrul Institute for Digital Government.
Published by