NarcoData-700x350

Potențialul datelor deschise în procesul de transparentizare a administraţiei publice

0 Flares 0 Flares ×

De multe ori, informațiile de interes public nu sunt ușor accesibile, ba chiar există demersuri anevoioase pentru obținerea lor, astfel că cetățenii renunță înainte de a fi întreprins vreo acțiune. Atunci când totuși ele sunt obținute, pot trece neobservate: volumul este  mare, informațiile sunt disparate sau contradictorii etc. În prezent există proiecte jurnalistice sau activiste care urmăresc valorificarea lor prin sporirea gradului de accesibilitate sub diverse forme: vizualizări interactive, hărți complexe sau listare.

Un bun exemplu în aceste sens este NarcoData, care se traduce prin demersul jurnalistic a două platforme din Mexic care și-au propus să agrege informații publice furnizate de guvern. Aceste informații privind activitatea cartelurilor de droguri, până recent, aveau caracter confidențial. Animal Politico, o publicație digitală din Mexic, a obținut documentele care priveau cartelele de droguri și și-a propus să obțină potențialul maxim prin prelucrarea datelor.

Astfel, în colaborare cu o altă platformă de mapare a datelor jurnalistice – Poderopedia, a apărut NarcoData. Proiectul are scopul precis de a scoate la lumină crima organizată și traficul de droguri. Întrucât statul mexican nu a fost capabil să ofere cetățenilor informații sistematice și la zi despre lupta împotriva crimei organizate, NarcoData apare ca un răspuns natural la o nevoie.

NarcoData analizează date adunate pe parcursul a patru decenii și explică cum traficul de droguri a ajuns la dimensiunile și influența sa actuală. Animal Politico a obținut aceste informații în urma unei reforme de transparență derulată de guvern pe care le-a coroborat cu alte informații obținute din publicații, cărți și interviuri. Poderopedia, proiectul chilian de vizualizare a datelor, a pus cap la cap aceste informații pentru a obține o hartă în clar a structurilor de putere din cadrul crimei organizate.

Proiectul NarcoData este o colaborare cu rezultate eficace care sporește gradul de accesibilitate la informații dispersate, greu de filtrat și de corelat. Mai mult, proiectul contribuie la procesul de transparetizare demarat de guvernul mexican și vine în ajutorul cetățenilor, a societății civile, a jurnaliștilor și a administrației publice.

Puteţi citi întregul articol despre NarcoData aici.

Chiar dacă nu de amploarea proiectului realizat de jurnaliștii mexicani, acțiuni similare există și în România. Florin Bădiță a început să solicite seturi de date cadastrale de la ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) pe care dorea să le importe în OpenStreetMap, o hartă liberă a lumii, unde își aduc contribuția peste 2 milioane de voluntari. Timp de 6 luni, cererilor sale nu li s-au dat curs, așa că a preluat logica ierarhică a instituțiilor guvernamentale – s-a adresat întâi administrației centrale și a mers înapoi spre nivel local. A reușit să obțină datele de contact ale tuturor instituțiilor și urmează să alcătuiască o bază de date publică, cu adresele de contact ale tuturor instituțiilor din România.

De la INP (Institutul Național al Patrimoniului) a obținut lista cu cele 16 000 lăcașe de cult, precum și lista muzeelor din România pe care le va adăuga pe OpenStreetMap. Un alt succes al lui Florin este obținerea unor date privind ONG-urile din România și elaborarea unui Registru al ONG-urilor care acum se poate găsi pe portalul guvernului.

Efortul lui Florin dă deja roade, după cum spune chiar el:

Referitor la registrul ONG-urilor din România, a fost un hackaton, unde premiul cel mare, constând în produse în valoare de peste 10.000 de euro, a fost câştigat de o echipă care a folosit datele pe care le-am obţinut eu şi a făcut o aplicaţie din ele. Am vorbit cu mai multe persoane care au fost inspirate de ce am facut eu, şi au început şi ei să trimită cereri pe legea 544/2001 ca să afle anumite informaţii.

Acum are un proiect ambițios de transparentizare prin care își propune să creeze o bază de date care va conține adresele de email a 20 000 de instituții publice cărora le va trimite cereri pe legea 544/2001 privind informații de interes public precum bugetul sau documentele gestionate.

Printre dificultăţile identificate de Florin în dialogul cu instituţiile publice pe tema datelor deschise, el menţionează o cunoaştere deficitară a legii 544/2001 din partea administraţiei:

Este amuzant să vezi cum primeşti 10 răspunsuri diferite de la 10 primării diferite, când ceri acelaşi lucru.

Dacă unele primarii mi-au oferit lista cu toate persoanele care locuiesc în oraş, o informaţie cu caracter privat ce nu ar trebui oferită, altă primărie cere 4.000 ron pentru o informaţie pe care legea îi obligă să o ofere gratuit.

Un alt exemplu dat de Florin este o primărie care se pare că i-a refuzat accesul la PUG (Planul Urbanistic General) pe motiv că primăria respectivă ar avea contract cu ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) şi le este interzis să facă acest lucru.

Atât NarcoData din Mexic, cât și proiectele lui Florin Bădiță din România permit cetățenilor să acceseze și să înțeleagă un volum mare de informații care le afectează viața.  Accesul liber la date permite atât instituțiilor guvernamentale, cât și organizațiilor neguvernamentale să fie atât eficiente, cât și eficace. Obiectivul – informarea – poate fi atins cu un consum mic de resurse.

Pe Florin Bădiță îl puteți găsi pe Facebook https://www.facebook.com/baditaflorin sau la adresa de email baditaflorin@gmail.com.

Articol scris de Ștefania Neagoe, intern în cadrul Institute for Digital Government. Ștefania este absolventă de Relații Internaționale și Studii Europene și, în prezent, este masterandă la Facultatea de Filosofie – UB.  În paralel este implicată în activism civic și este preocupată de abordări up-to-date ale comunicării dintre instituții și cetățeni.

You Might Also Like

Published by

Andreea Hanganu

Peste 6 ani de experienta in comunicare si relatii publice, organizare de evenimente si comunicare online. Timp de 4 ani am coordonat strategia de comunicare in social media pentru una dintre cele mai mari reprezentante diplomatice din Romania, Ambasada Marii Britanii la Bucuresti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *