Digitaldiplomacy.ro este nominalizat la Webstock Awards!

Pe 27 septembrie va avea loc Webstock 2013, cea mai importanta conferinta dedicata social media din Romania, organizata de Evensys in parteneriat cu Vodafone. Anul acesta Digitaldiplomacy.ro este nominalizat la categoria Publishing din cadrul Webstock Awards, premii ce saluta cele mai creative si inedite proiecte si campanii in social media, produse in Romania in ultima perioada.

Ne onoreaza si ne bucura nominalizarea, asteptam cu nerabdare finala din 27 septembrie! Intre timp, va invit sa vizitati pagina evenimentului si sa aflati mai multe, daca nu stiati deja, despre conferintele Webstock. Vor fi prezentari foarte interesante despre blogging, aplicatii mobile, strategii si proiecte de comunicare in social media. Inca se mai pot face inscrieri, asa ca va incurajam sa cereti o invitatie direct de pe website. Sper sa ne vedem acolo!

 

Online & offlline: Ambasadorul SUA in Ucraina ofera un interviu pe Twitter unui ziar local

Va spuneam ca exista numeroase posibilitati prin care social media poate fi folosita in diplomatie pentru a  atinge si influenta o audienta critica. Desigur, acest lucru nu se intampla intr-un timp scurt, dar important este ca primul pas inspre comunicarea online sa fie facut cu acest gand in minte.

Un exemplu interesant si incurajator in acest sens este cel al ambasadorului SUA in Ucraina, Geoffrey Pyatt, care a sosit la post recent (a se citi mai putin de o luna) si deja si-a creat un cont de Twitter care a fost primit cu entuziasm de comunitatea online din Kiev. Mai mult decat atat, domnul ambasador va sustine pe 30 august pe Twitter primul sau interviu cu publicatia Kyievpost.com.  Ei l-au numit Twitterview si mi se pare o idee interesanta. Voi urmari cu interes in zilele urmatoare sa vad cum decurge discutia, va recomand si voua sa aruncati o privire!

Blogging ca parte a strategiei nationale de promovare

Citeam recent pe Twitter la Ligia Adam despre Amanda, o bloggerita din SUA care ne-a vizitat tara ca parte a unei excursii organizate prin tarile Europei Centrale si de Est. Va invit sa il cititi si voi, daca nu ati facut-o deja, povesteste foarte frumos despre locurile care au impresionat-o din Romania.

Lasand la o parte impresiile ei pozitive vizavi de pitorescul tarii noastre, ce m-a impresionat cel mai mult au fost comentariile – peste 120 de replici din partea cititorilor ei straini care spuneau in mare parte ca vor si ei sa vina in Romania, ca postarea i-a convins sa treaca Romania pe lista lor de destinatii de vacanta! Privit strict din punct de vedere al unui practician in comunicare, rezultatul mi se pare incurajator: putem promova Romania si altfel decat prin PR traditional, mainstream! Se stie deja ca recomandarile personale si word of mouth stau la baza luarii unor decizii de achizitie in varii domenii, iar turismul este unul dintre acestea. Faptul ca eu citesc pe unul dintre blogurile in care am incredere ca un loc merita vizitat ma va ajuta cu siguranta sa iau o decizie. Sigur, rezervarea unei vacante nu depinde exclusiv de recomandarile online, dar ganditi-va ce s-ar intampla daca macar o parte din cei care au comentat se transforma in vizitatori ai tarii noastre. Si daca ne gandim ca Amanda nu poate fi singura bloggerita care a vizitat Romania, deja ne putem gandi ca o strategie de turism care sa aiba si o componenta de blogging relations  poate aduce avantaje pe termen mediu. Iata un avantaj al utilizarii canalelor digitale pentru promovarea imaginii Romaniei in afara granitelor!

Articolul Amandei nu este singurul de acest gen si bineinteles ca o astfel de strategie de comunicare are si riscurile sale – nu poti impune oamenilor ce sa scrie. Dar poti sa imbratisezi noile media, sa risti, sa inviti cativa bloggeri straini de travel sa viziteze Romania si sa scrie despre ce au gasit aici, cu bine si rau. Nicio tara nu este perfecta. Gestionata corect, de oameni care stiu ce fac, o astfel de initiativa cred ca ar surprinde placut si ar ajuta diplomatia publica romaneasca sa ajunga la un alt nivel.  Bloggerii straini de travel sunt o audienta aparte, interesanta si parca prea putin explorata de strategia noastra de turism. Sunt curioasa ce parere are Razvan Pascu despre acest lucru?

In contextul in care blogul de fata vrea sa promoveze idei bune si interesante de comunicare online pentru sectorul public, o incurajez pe doamna Grapini (Ministru delegat pentru, printre altele, Turism), Autoritatea Nationala de Turism sau chiar Ministerul de Externe sa fie deschisi la idei noi si sa accepte oportunitatile oferite de mediile sociale pentru promovarea imaginii Romaniei in afara granitelor tarii! Se poate ca, la final de zi, pasii mici si aparent lipsiti de conversie peste noapte sa aduca beneficii neasteptate!

Diplomatia si retelele sociale

Cu totii stim faptul ca retelele sociale au avut un impact extraordinar asupra modului in care interactionam, atat cu alte persoane, cat si cu institutii, deoarece noi insisi le utilizam in viata de zi cu zi. Insa, ceea ce poate nu este atat de cunoscut este impactul pe care l-au avut retelele sociale asupra modului in care guvernele stabilesc strategiile de politici externe, in care reactioneaza la evenimente internationale, dar mai ales asupra modului in care comunica aceste decizii sau actiuni catre proprii cetateni sau catre alte state.

Digital diplomacy, e-diplomacy sau chiar Twidiplomacy, desi nu sunt sinonime perfecte fac referire la adaptarea sau incorporarea in strategiile de comunicare ale diplomatiei traditionale a noilor canale de comunicare. Insa putem merge mai departe si sa consideram ca aceste termene desemneaza inclusiv o noua modalitate de comunicare pentru institutii si organizatii nationale sau internationale.

De la un singur website, la o explozie a retelelor sociale
Originea acestui trend este, asa cum ne-am astepta, in Statele Unite. Totul a luat o amploare globala odata cu intensificarea prezentei si activitatilor din mediul online a Departamentului de Stat condus din 2009 de Hillary Clinton, care vorbea la momentul respectiv de „21st century state-craft”. La inceputul mandatului sau, Departamentul (echivalentul Ministerului Afacerilor Externe) si ambasadele americane comunicau in principal prin website-uri oficiale, dar in doar patru ani au ajuns sa aiba peste 200 de conturi de Twitter si mai mult de 300 de pagini Facebook, precum si misiuni virtuale pe YouTube si Flickr – in nu una, ci 11 limbi.

Exemplu a fost urmat de ministerele de externe si alte institutii de stat din intreaga lume. Daca luam cazul Twitter, printre cele mai urmarite ministere sunt Departamentul de State al SUA (@StateDept cu peste 500.000), Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii (@foreignoffice cu peste 130.000), cel al Indiei (@IndianDiplomacy (79.000) si al Israelului (@IsraelMFA cu peste 22.000). Prin comparatie, Ministerul Afacerilor Externe din Romania (@MAERomania) are putin peste 1.400 de followeri.

De multe ori, insa, imaginea unei institutii se combina cu cea a liderului. Astfel ca, conform datelor actualizate de pe aplicatia e-diplomacy al Agentiei France Presse (AFP) care monitorizeaza si masoara prezenta si influenta actorilor diplomatici pe Twitter, printre cei mai urmariti sunt acum Presedintele Statelor Unite Barack Obama (@BarackObama) cu peste 30 de milioane de followeri, Prim Ministrul Turciei Recep Erdoğan (@RT_Erdogan) si Premierul Marii Britanii David Cameron (@David_Cameron) cu peste 2 milioane de followeri. Cu toate astea, cel putin in Europa, cei mai buni practicieni ai diplomatiei digitale pe Twitter sunt considerati Ministrul suedez de Externe Carl Bildt (@carlbildt) cu peste 190.000 de followeri si cel britanic William Hague (@WilliamJHague) cu peste 140.000. In Romania, cei mai urmariti politicieni pe Twitter sunt Presedintele Traian Basescu (@tbasescu) cu peste 13.000, Prim Ministrul Victor Ponta (@Victor_Ponta) cu peste 5.000, Presedintele Senatului Crin Antonescu (@CrinAntonescu09) si Senatorul PDL Elena Udrea (@eUdrea) cu peste 4.000.

Desi Twitter este reteaua sociala cu cea mai rapida crestere printre utilizatorii din sectorul guvernamental si cei din mediul diplomatic, Facebook domina in continuare la nivel mondial, cu precadere pentru comunicarea institutionala.

Influenta in mediul online se masoara… in followeri?
Cu toate acestea, prezenta pe retelele sociale nu inseamna in mod automat o mai mare conectivitate cu cetatenii. De multe ori se considera ca numarul de followeri indica nivelul de influenta al unui utilizator de Facebook sau Twitter, dar de fapt alti factori sunt mai importanti, cum ar fi activitatea, gradul de interactiune cu publicul sau mentiunile in alte media a postarilor de pe retelele sociale. De aceea, training-urile constante in comunicarea institutionala prin intermediul retelelor sociale atat pentru diplomati, cat si pentru cei responsabili de diplomatia publica sunt deosebit de importante, avand in vedere rapiditatea schimbarilor din acest domeniu, precum si faptul ca deschiderea si interconectivitatea pe care ni le ofera, aduc cu ele oportunitati, dar si riscuri si asteptari din partea publicurilor.