Interviu: Creatorul studiilor Twiplomacy, Matthias Lüfkens, ne dezvăluie ce rol poate juca Twitter pentru instituțiile din România

Creatorul renumitelor studii Twiplomacy, Matthias Lüfkens (@luefkens), ne-a oferit un interviu excepțional, cu multe sfaturi pentru liderii și instituțiile publice din România care doresc să utilizeze în mod eficient Twitter ca platformă de comunicare.

Matthias este expert în comunicare digitală și o autoritate în diplomația digitală. În cadrul agenției globale de comunicare Burson-Marsteller, unde coordonează Departamenul de Comunicare Digitală pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a lansat seria Twiplomacy care analizează modul în care lideri și instituții din întreaga lume utilizează rețelele sociale și în special Twitter. Acum câteva săptămâni v-am prezentat într-un articol rezultatele celui de-al doilea studiu din seria Twiplomacy, al cărui focus a fost rolul pe care îl are Twitter pentru organizațiile internaționale.

1. Cum a început totul? Ce doriți să prezentați prin intermediul rapoartelor Twiplomacy?

Totul a început ca un hobby spre sfârșitul anul 2010 când eram Șeful Departamentului de Media la World Economic Forum. Mi s-a părut interesant modul în care  liderii G20 utilizau social media și, pe baza unei cercetări, am ținut o prezentare memorabilă de 5 minute la LeWeb (conferință internațională pentru start-up-uri și antreprenori online) în Paris. La Burson-Marsteller această pasiune s-a transformat într-un raport anual care analizează cum comunică pe social media șefi de state sau de guverne, ministere al afacerilor externe și organizații internaționale.

2. Care au fost cele mai neașteptate descoperiri în cele două studii?

Iată câteva din cele mai interesante constatări:

a) Suntem surprinși de faptul că, deși @BarackObama și @WhiteHouse sunt pe primele locuri în ceea ce privește numărul de followeri, sunt cele mai puțin conectate conturi, cu doar câteva conexiuni reciproce. Ambele conturi urmăresc doar patru lideri mondiali și anume, Guvernul Marii Britanii (@Number10Gov), Premierul Rusiei @MedvedevRussiaE și cel al Norvegiei @erna_solberg și pe Președintele Chilei @SebastianPinera.

b) Liderii africani utilizează Twitter doar ca pe un mijloc de a dialoga, pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. 96% din tweet-urile Primului Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi sunt răspunsuri către followers. Președintele Rwandei @PaulKagame este, de asemenea, foarte conversațional.

c) Deși Twitter este un mijloc prin intermediul căruia se inițiază conversații, liderii cei mai urmăriți îl folosesc în principal pentru a transmite informații și doar rareori pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. Spre exemplu Papa, @Pontifex, care transmite mesaje în nouă limbi, nu a răspuns sau menținat niciun alt cont de Twitter până acum.

d) În general liderii vorbitori de limba spaniolă sunt foarte activi și trimit mesaje în aceeași proporție ca și cei care utilizează limba engleză.

3.  Twitter este din ce în ce mai utilizat de către lideri ai instituțiilor publice din întreaga lume. Totodată, aceștia sunt prezenți și pe alte rețele sociale. Cum le recomandați să îmbine cele două dimensiuni – activitatea profesională și viața persoanlă – pe aceste conturi? Le recomandați să utilizeze anumite platforme pentru una din aceste dimensiuni sau să aibă conturi diferite pentru ambele?

Nu mai există o separație clară între viața privată și cea publică a unui lider mondial; totul este public. Cu toate acestea, problema separării conturilor personale de cele instituționale pe social media va deveni din ce în ce mai accentuată. Spre exemplu, atunci când John Kerry a devenit Secretar de Stat, acesta a renunțat pentru un timp la contul personal, iar acum scrie mesaje pe contul de Twitter @StateDept.

Întrebarea esențială este dacă angajații din guverne, plătiți din banii contribuabililor, ar trebui să administreze conturile pe social media ale liderilor noștri politici? Ce se va întâmpla cu aceste conturi atunci când ei părăsesc posturile? Vor lua cu ei la noul loc de muncă sau la pensionare și pe cei care i-au urmărit? De aceea sunt în favoarea unor conturi ”personal-instituționale”, precum @PMOIndia@Pontifex și @PresidentKosovo, care vor fi lăsate moștenire celor care vor deține aceste funcții în viitor. Fiecare lider poate decide cât de mult dezvăluie din viața personală pe aceste conturi și cât de multe informații private dezvăluie pe conturile personale.

4. S-au înregistrat câteva scandaluri în lumea diplomatică din cauza utilizării Twitter într-un mod nepotrivit. Ce sfat le-ați da liderilor români care abia încep să comunice pe Twitter?

Instruirea este esențială. Și nu este numai pentru că un tweet are doar 140 de caractere, care sunt ușor de scris. Din contră, compunerea unui tweet este, de fapt, cel mai dificil exercițiu jurnalistic. Un tweet este precum un titlu de ziar, trebuie să fie informativ, ademenitor și bine scris ori cititorul nu îl va citit în întregime sau nu va da click pe link să citească mai departe.

Înainte de a începe a-l utiliza, recomand crearea unui cont de Twitter protejat și exersarea redactării mesajelor în modul privat pentru câteva săptămâni. Discutați aceste tweet-uri de exersare cu trainer-ul dumneavoastră pe social media, astfel încât să vă îmbunătățiți comunicarea în 140 de caractere. La Burson-Marsteller am creat inclusiv o Academie pentru Twiter, unde învățăm până la 20 de persoane cum să comunice pe această platformă. Doar după ce liderii se vor simți familiari și confortabili cu Twitter, abia atunci ar trebuie să înceapă să transmită mesaje în modul public.

5. Considerați că Twitter va rămâne un canal de comunicare important pentru sectorul public?

Ne place sau nu, Twitter și alte rețele sociale fac parte din orice strategie de comunicare. Twitter nu va înlocui emailurile, discuțiile telefonice sau cele față în față, dar reprezintă un alt mijloc de comunicare pe care trebuie să îl stăpânim.

6. Pentru studiul Twiplomacy ați primit recent Premiul pentru Comuniare Digitală pentru best Digital Public Affairs. Ce pregătiți mai departe pentru Twiplomacy?

Suntem compleșiți de succesul studiilor Twiplomacy și de primirea pozitivă a acestora în rândul diplomaților și liderilor mondiali. Plănuim o analiză aprofundată în legătură cu instituțiile europene în 2014. De asemenea,, vom updata website-ul în mod regulat, pe măsură ce guvernele se schimbă și vom continua să împărtășim cazuri și experiențe interesante pe contul nostru de Twitter @Twiplomacy.

7.  Sunteți de acord că atât instituții publice naționale, cât și locale pot învăța din diplomația digitală?

Puteți găsi în studiile noastre exemple interesante pentru cum liderii utilizează Twitter, de la hashtags la sesiuni de întrebări și răspunsuri. Multe dintre aceste exemple pot fi implementate și de către autorități naționale și locale pentru a deveni mai bine conectați cu proprii cetățeni și pentru a interacționa cu alegătorii lor. Având o prezența pe Twitter sau pe Facebook aduce instituțiile mai aproape de oameni și, în cele din urmă, le va îmbunătăți și munca.

8. Sunteti un fan Twitter, dar în România acesta este într-o tendință de scădere de mai bine de un an, spre deosebire de alte rețele sociale cum ar fi Facebook, YouTube și Instagram. În acest context, ați sugera instituțiile publice și liderilor lor să aloce resurse pentru Twitter sau să se concentreze pe cele mai populare rețelele sociale în acest moment în România?

Alegerea  rețelelor sociale depinde de publicurile la care doriți să ajungeți și ce scop doriți să realizați prin intermediul interacțiunii în social media. Dacă doriți să ajungeți la un public național foarte mare, folosiți mass-media tradiționale, cum ar fi TV și radio. Dacă vreți să realizați o comunicare bidirecțională localizată cu alegătorii dumneavoastră, în orașul sau județul dumneavoastră, folosiți Facebook.

Dacă doriți să aveți o voce la masa liderilor mondiali, folosiți Twitter. Acesta vă permite să vă conectați la colegii dumneavoastră și să influențați politica la nivel mondial. Iar acest lucru va trebui cel mai probabil să fie făcut în limba engleză, care a devenit lingua franca a diplomației digitale.

Diplomatia publica, vedeta pentru o zi in Romania

La inceputul saptamanii trecute, mai exact pe 16 septembrie, am participat la Forumul European al Diplomatiei Publice, organizat la Bucuresti la initiativa si sub coordonarea Consilierului prezidential domnul Dan Dima si a Sefului Cancelariei Prezidentiale domnul Cristan Diaconescu.

Evenimentul a fost primul de o asemenea anvergura pe acest domeniu in Romania si a readus in prim plan discutia despre nevoia infiintarii unui Departament / unei echipe de specialisti care sa formuleze si sa gestioneze diplomatia publica a tarii.

In deschiderea conferintei am ascultat discursurile unora dintre cele mai importante si influente personalitati din Romania, care au explicat rolul diplomatiei publice in conturarea unui viitor mai bun pentru tara noastra, prin prisma pozitiei dumnealor. De asemenea, au avut cuvantari si reprezentanti ai corpului diplomatic si ai mediului de afaceri din Romania.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a fost primul care a punctat la acest eveniment importanta unei abordari coorente in ceea ce priveste comunicarea atat la nivel intern, cat si la nivel extern, dar si faptul canu doar clasa politica are responsabilitati in ceea ce priveste imaginea Romaniei in strainatate, ci fiecare dintre noi.

Tot in prima parte a conferintei am fost placut surprinsa de discursul E.S. Ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, domnul Marek Szczygieł, care s-a concentrat pe diplomatia digitala ca arie distincta a diplomatiei publice. Acesta a indicat faptul ca Ministerul Afacerilor Externe polonez trece printr-o perioada de schimbari dramatice pentru a se adapta la cele mai avansate moduri de comunicare si interactiune cu publicurile straine, motivatia fiind simpla  “pentru ca acolo sunt oamenii”. E.S. a prezentat multe din avantajele si provocarile noilor media si ale retelelor sociale pe care si noi le-am indicat in articole precedente, dar a punctat la finalun aspect foarte important, acela ca diplomatia digitala reprezinta viitorul.

Pentru extrase din discursurile rostite in deschiderea conferintei, puteti accesa articolul de pe website-ul partenerului media al Forumului, caleaeuropeana.ro.

Partea cea mai interesanta a fost,  insa, in opinia mea, cea de-a doua sectiune a conferintei, a panelului academic. Acesta a fost format din patru dintre cei mai reprezentativi specialisti in domeniu la nivel mondial, Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica al University of South California (USC), domnul Philip Seib, Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica si Comunicare Globa al George Washington University, domnul  Sean Aday, Coordonatorul Programelor de Master in Public Diplomacy (USC), domnul Nicholas J Cull si Profesorul asociat al George Washington University si fost purtator de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, domnul PJ Crowley. Prelegerile acestora, pe diverse aspecte legate de diplomatie publica, au fost urmate de cele ale unor reprezentanti ai mediului academic din Romania, care au mentionat printre altele importanta includerii diplomatiei publice ca arie de studiu pentru profesionalizarea domeniului.

Fiecare dintre cei patru speakeri au impartasit din viziunea lor asupra diplomatiei publice, fie din perspectiva academica, fie profesionala, iar in continuare va voi prezenta cateva dintre cele mai importante idei, relevante si pentru formularea si gestionarea diplomatiei publice a Romaniei:

– In opinia lui Philip Seib:

  • Diplomatia publica nu ar trebui sa promita mai mult decat poate oferi;
  • Pentru o diplomatie publica eficienta, un prim pas il reprezinta identificarea tututor punctelor tari, printre care se afla si cetatenii, care pot indeplini rolul de ambasadori;
  • Diplomatia publica si diplomatii trebuie sa recunoasca impactul tranformativ al noilor media si al retelelor sociale, avand in vedere ca asteptarile oamenilor in materie de comunicare s-au schimbat radical.

– Sean Aday, pe de alta parte, a oferit urmatoarele directii:

  • Pentru o diplomatie publica eficienta trebuie facuta o distinctie clara intre ce imagine avem despre noi insine si ce imagine au ceilalti despre noi;
  • Diplomația publica nu este propaganda;
  • Diplomatia publica implica informare, dar incearca sa influenteze atitudini;
  • Diplomatia publica trebuie sa aiba un obiectiv strategic;
  • Pentru a face fata provocarilor diplomatiei digitale, trainingurile in utilizarea retelelor sociale sunt imperative.
  • Importanta diplomatiei digitale vine din posibilitatea de a interactiona cu grupuri, comunitati;  Internetul nu reprezinta o masa de oameni, ci este compus din  retele de oameni care se suprapun mai mult sau mai putin.

– Nicholas J Cull a vorbit despre diplomatie publica in primul rand din perspectiva academica:

  • Diplomatia publica este compusa din cinci elemente principale: Ascultarea – pentru a intelege publicurile catre care te adresezi; Advocacy – pentru a te prezenta si a explica anumite aspecte; Diplomatie culturala – pentru a expune cetatenii altei tari la propria cultura; Schimburi –pentru a facilita întalniri intre proprii cetateni si cei ale altor tari; Transmisiuni internationale –pentru a-ti transmite propriile opinii, viziuni, idei etc., prin intermediul televiziiunii, a radioului si a internetului.
  • In ceea ce privește diplomatia digitala, indicatori precum numarul de Like-uri si de followeri sunt iluzorii, deoarece mai importanta este relatia care se construieste cu audienta; Daca “engagement” / “interactiunea” era un element important si inainte, acum este central;
  • Competentele clasice sunt inca relevante;
  • Cuvintele sunt importante, dar politicile sunt si mai importante.

– Apoi PJ Crowley a vorbit din perspective celui care a profesat la cel mai inalt nivel in acest in domeniu:

  • Actorii non-statali au un rol important in diplomatia publica ;
  • Grupuri informale create online vor îincerca sa transforme influenta virtuala in putere politica;
  • Puterea hard va fi din ce in ce mai costisitoare din punct de vedere al imaginii atunci cand va fi utilizata, pe cand puterea soft ofera din ce in ce mai multe oportunitati pentru influențarea publicurilor si pentru obtinerea de legitimitate;
  • Legitimitatea inseamna putere asupra opiniei; Legitimitatea este greu de obtinut, usor de pierdut si costisitor de refacut;
  • O combinatie eficienta intre diplomatie publica traditionala si social media are potentialul de a schimba perceptiile asupra unei tari;

La final imi exprim bucuria ca acest eveniment a avut loc in Romania, ca diplomatia publica a devenit un domeniu de interes la noi in tara si ca am avut ocazia sa ii vad si sa ii ascult pe toti cei care au fost prezenti pe scena. De asemenea, a fost o ocazie foarte buna de a cunoaste alte persoane interesate de diplomatie publica, precum cei care au obtinut invitatie la acest eveniment.

Asadar, astept cu entuzism urmatorul eveniment pe aceasta tema sau pe teme conexe in Bucuresti.

P.S. Pentru cei care l-au ratat, doamna Tara Sonenshine, fost Subsecretar de Stat al SUA pe probleme de Diplomatie Publica si Afaceri Externe, a transmis un mesaj pentru Forumul European al Diplomatiei Publice la Bucuresti, care a fost publicat in Romania Libera, iar and Prof. Philip Seib a scris un op-ed in Huffington Post despre eveniment si despre diplomatia publica a Romaniei.

Cele mai interesante stiri ale saptamanii

Ne-am propus ca in fiecare vineri sa va oferim o prezentare pe scurt a celor mai interesante si importante stiri sau articole care au aparut in cursul saptamanii respective pe temele noastre de interes: diplomatie publica, diplomatie digitala, open/e-government, comunicare online pentru sectorul public, social media. Am inceput deja saptamana trecuta cu articolul Stiri de weekend, iar astazi va propun ca lectura in weekend cinci subiecte relevante.

Israelul a deschis o „ambasada virtuala” pentru statele din Golf

Ministerul de Externe israelian a lansat saptamana trecuta prima ambasada virtuala – un cont de Twitter – @IsraelintheGCC– prin intermediul caruia sa poarte un dialog cu oamenii din Arabia Saudita, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman, Kuweit si Bahrain. Intre statul Israel si cei sase membri ai Consiliului de Cooperare al Golfului nu exista relatii diplomatice, comertul cu acesta este interzis, iar cetatenilor israelieni nu le este permisa intrarea pe teritoriul lor. Mai multe detalii aici.

Marea Britanie a lansat un serviciu pe Twitter pentru cetatenii aflati peste hotare

Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii (FCO) a lansat un nou serviciu pentru britanicii care calatoresc sau locuiesc in strainatate, care va fi oferit pe Twitter! Acestia vor putea obtine de la Minister informatii sau sfaturi utile despre o destinatie sau chiar sprijin pe durata unei calatorii, prin adresarea unei  intrebari pe @FCOtravel, de luni pana vineri intre orele 09.00-18.00, ora din UK.  Mai multe informatii aici.

The Open Government Partnership si modul in care Irlanda isi consulta cetatenii

The Open Government Partnership este un efort global pentru a face guvernele mai transparente, eficiente și responsabile. Proiectul a fost lansat oficial pe 20 septembrie 2011, cand cele 8 guverne fondatoare (Brazilia, Indonezia, Mexic, Norvegia, Filipine, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite) au adoptato declaratie. De atunci, alte 47 de guverne s-au alaturat Parteneriatului, care si-au asumat angajamentul de a crea un plan de actiune la nivel national, elaborat prin consultarea publicului.

Irlanda participa la aceasta initiativa – OGP Ireland –  si a pornit deja procesul de consultare a cetatenilor, pentru a identifica ce ar trebui sa contina Plan National de Actiune. Transparency International Ireland a fost desemnata sa coordoneze acest proces, prin: evenimente publice, live blogging, grupuri de lucru online, forum de discutii, cont de Twitter etc.

Digital Health Forum

Digital Health Forum Days este o conferinta organizata de autoritatile suedeze din Stockholm intre 21-22 august 2013 pentru a prezenta si schimba idei pe tema digitalizarii sistemului medical. Conferinta aduce laolalta politicieni, directori de spitale si clinici, medici, cercetatori si antreprenori pentru a discuta despre modul in care noile tehnologii in combinatie cu tratamente inovative pot oferi o ingrijire mai eficienta si de calitate pacientilor.

Limbajul codificat pe Twitter este…decodificat

Atat pentru cei care utilizeaza Twitter de ceva timp si sunt familiarizati cu abrevierile sau acronimele specifice, cat si pentru cei care abia de acum doresc sa descopere aceasta lume noua, Mashable a pus cap la cap o lista cu cei mai importanti termeini pe care ii puteti intalni.

Un sneak preview: ICYMI „In case you missed it.”/ „In cazul in care l-ai ratat.” Este adesea folosit atunci cand un utilizator retweets/ reposteaza propriul mesaj transmis mai devreme.

Ghidul complet aici.

Sper ca aceste informatii v-au captivat si v-au oferit o perspectiva noua asupra rapiditatii cu care sectorul public din strainatate se adapteaza la noile tehnologii.Ne-am propus ca in fiecare vineri sa va oferim o prezentare pe scurt a celor mai interesante si importante stiri sau articole care au aparut in cursul saptamanii respective pe temele noastre de interes: diplomatie publica, diplomatie digitala, open/e-government, comunicare online pentru sectorul public, social media. Am inceput deja saptamana trecuta cu articolul Stiri de weekend, iar astazi va propun ca lectura in weekend cinci subiecte relevante.

 

Israelul a deschis o „ambasada virtuala” pentru statele din Golf

Ministerul de Externe israelian a lansat saptamana trecuta prima ambasada virtuala – un cont de Twitter – @IsraelintheGCC– prin intermediul caruia sa poarte un dialog cu oamenii din Arabia Saudita, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman, Kuweit si Bahrain. Intre statul Israel si cei sase membri ai Consiliului de Cooperare al Golfului nu exista relatii diplomatice, comertul cu acesta este interzis, iar cetatenilor israelieni nu le este permisa intrarea pe teritoriul lor. Mai multe detalii aici.

 

Marea Britanie a lansat un serviciu pe Twitter pentru cetatenii aflati peste hotare

Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii (FCO) a lansat un nou serviciu pentru britanicii care calatoresc sau locuiesc in strainatate, care va fi oferit pe Twitter! Acestia vor putea obtine de la Minister informatii sau sfaturi utile despre o destinatie sau chiar sprijin pe durata unei calatorii, prin adresarea unei  intrebari pe @FCOtravel, de luni pana vineri intre orele 09.00-18.00, ora din UK.  Mai multe informatii aici.

 

The Open Government Partnership si modul in care Irlanda isi consulta cetatenii

The Open Government Partnership este un efort global pentru a face guvernele mai transparente, eficiente și responsabile. Proiectul a fost lansat oficial pe 20 septembrie 2011, cand cele 8 guverne fondatoare (Brazilia, Indonezia, Mexic, Norvegia, Filipine, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite) au adoptato declaratie. De atunci, alte 47 de guverne s-au alaturat Parteneriatului, care si-au asumat angajamentul de a crea un plan de actiune la nivel national, elaborat prin consultarea publicului.

Irlanda participa la aceasta initiativa – OGP Ireland –  si a pornit deja procesul de consultare a cetatenilor, pentru a identifica ce ar trebui sa contina Plan National de Actiune. Transparency International Ireland a fost desemnata sa coordoneze acest proces, prin: evenimente publice, live blogging, grupuri de lucru online, forum de discutii, cont de Twitter etc.

 

Digital Health Forum

Digital Health Forum Days este o conferinta organizata de autoritatile suedeze din Stockholm intre 21-22 august 2013 pentru a prezenta si schimba idei pe tema digitalizarii sistemului medical. Conferinta aduce laolalta politicieni, directori de spitale si clinici, medici, cercetatori si antreprenori pentru a discuta despre modul in care noile tehnologii in combinatie cu tratamente inovative pot oferi o ingrijire mai eficienta si de calitate pacientilor.

 

Limbajul codificat pe Twitter este…decodificat

Atat pentru cei care utilizeaza Twitter de ceva timp si sunt familiarizati cu abrevierile sau acronimele specifice, cat si pentru cei care abia de acum doresc sa descopere aceasta lume noua, Mashable a pus cap la cap o lista cu cei mai importanti termeini pe care ii puteti intalni.

Un sneak preview: ICYMI „In case you missed it.”/ „In cazul in care l-ai ratat.” Este adesea folosit atunci cand un utilizator retweets/ reposteaza propriul mesaj transmis mai devreme.

Ghidul complet aici.

 

Sper ca aceste informatii v-au captivat si v-au oferit o perspectiva noua asupra rapiditatii cu care sectorul public din strainatate se adapteaza la noile tehnologii.