Diplomatie publica – Digital.Diplomacy.ro

Importanța diplomației publice mediate

Dr. Guy J. Golan (@guygolan), profesor asociat de diplomație publică și relații publice la Newhouse School of Public Communication din cadrul Universității Syracuse din New York a publicat anul trecut articolul „The case for mediated public diplomacy” în revista Diplomatic Courier, în care își prezintă viziunea cu privire la importanța transmsiunilor internaționale pentru o strategie eficientă de diplomație publică.

Guy a acceptat să îi traducem articolul și să îl publicăm integral pe blogul nostru, lucru de care suntem încântate. Prin acest articol continuăm secțiunea de postări ale invitaților pe platformă, de data aceasta cu un invitat international, care adaugă și o perspectivă academică demersului nostru de susținere a dezvoltării domeniului diplomației publice în România.

Vă invit să citiți articolul și să descoperiți mai multe despre acest subiect.

Importanța diplomației publice mediate

Pentru mai mult de un deceniu, diplomația publică americană a fost centrată în jurul abordării de soft power al lui Joseph Nye. Această abordare se bazează pe presupunerea că națiunile pot câștiga inimile oamenilor din întreaga lume și mințile cetățenilor străini subliniind atractivitatea culturii sale, a valorilor politice și a politicii externe.

În acest scop, oficialii responsabili de diplomație publică au alocat miliarde de dolari pentru o varietate de programe de tipul soft power, cum ar fi schimburile culturale și academice, sprijin economic și pentru dezvoltare, precum și cursuri de limba engleză. După cum a menționat fostul sub-secretar James Glassman, programele de schimburi în diplomația publică americană sunt ca „bijuteriile coroanei”.

În timp ce programele de tip soft power arată bine pe hartie, nu există multe dovezi care să demonstreze că acestea sunt o investiție rentabilă.

Luați în considerare doar miliardele de dolari pe care SUA le-a folosit în programele sale de soft power în Orientul Mijlociu și țările din Asia de Sud-Est. Aceste programe scumpe nu au produs schimbări semnificative în diplomația publică față de Statele Unite și nici nu au curmat succesul recrutările Al-Qaeda.

Eu susțin că diplomația publică americană este limitată de accentul prea mare pus pe interacțiunea din cetățeni prin intermediul programelor de schimb și de refuzul de a dezvolta o strategie cuprinzătoare de diplomație publică mediată.

În general vorbind, diplomația publică mediată se referă la încercările guvernamentale de a influența modul în care politicile sale externe sunt încadrate în mass-media la nivel mondial. Din moment ce majoritatea oamenilor află despre aspecte de politică externă din mass-media și nu prin propria experiență, promovarea cu succes a unor subiecte în media este cheia câștigării unei opinii publice favorabile la nivel mondial.

Răspândirea tehnologiei de transmitere prin satelit a pornit o competiție internațională între națiuni pe definirea și construirea agendei media pentru acoperirea evenimentelor internationale. Puterea unui stat în secolul XXI nu mai este măsurată doar din punct de vedere militar și economic, deoarece comunicarea în masă a devenit un factor esențial.

Qatar a demonstrat impactul pe care transmisiunile internaționale le pot avea asupra relațiilor internaționale prin intermediul televiziunii sale Al-Jazeera. Apoi Arabia Saudita (televiziunea Al Arabiya), Rusia (Rusia TV) și China (China International Broadcasting Network) au urmat la scurt timp. De asemenea, atât chinezii, cât și rușii plasează în mod regulat advertoriale pe câte o pagină în unele dintre cele mai importante publicații din lume. Alte națiuni au înființat o rețea sofisticată de purtători de cuvânt guvernamentali și specialiști în relații publice care promovează viziunilor lor politice în întreaga lume. Chiar organizația teroristă Hezbollah a lansat televiziunea prin satelit Al-Manar pe care o folosește pentru a obține sprijin pentru operațiunile sale.

Influența mass-media la nivel mondial asupra opiniei publice este de necontestat. Cu toate acestea, Statele Unite nu utilizează în prezent transmisiunile internaționale ca o parte integrantă a unei strategiei globale de diplomație publică. Instituția americană principală care reglementează transmisiunile internaționale, Broadcast Board of Governors (BBG), este dedicată promovării libertății presei la nivel mondial, protejând în același timp independența editorială a entităților sale. Mulți dintre reporterii săi sunt jurnaliști locali și multe dintre programele sale sunt axate pe stilul de viață și cultura populară.

Rivalii Americii folosesc în mod activ canalele de radiodifuziune să prezinte și să interpreteze cultura americană, valorile sale politice și politicile, în funcție de propriile interese politice. În același timp, Statele Unite speră să își promoveze puterea soft prin intermediul programelor de schimburi academice și culturale, precum și prin dominația globală a culturii pop. Așadar, fără o strategie cuprinzătoare pentru diplomație publică mediată, Statele Unite permit ca reputația lor globală să fie definită de către alții.

Criticii abordării diplomației publice mediate susțin că aceasta este un simplu sinonim pentru propagandă guvernamentală. Astfel de critici au condus la degrevarea sarcinilor Agenției de Informare a Statele Unite (USIA), în timpul celui de-al doilea termen al președinției lui Clinton. Prin alegerea unei abordări normative în schimbul celei realiste în realitatea actuală dominată de un concurs mass-media la nivel mondial între națiuni, arhitecții diplomației publice americane au pus Statele Unite într-un dezavantaj evident.

Mulți din Departamentul de Stat vor susține că „21st Century Statecraft” sau o strategie de social media ar putea ajuta Statele Unite să își definească puterea soft prin crearea unei modalități de comunicare bidirecțională între govern și cetățeani. Însă există puține dovezi care să indice că social media a depășit canale mass-media în calitate de surse principale de informați. Cazuri concrete sunt revoluțiile Primăverii arabe în care Al Jazeera a ajutat să interpreteze și să definească starea evenimentelor în momentele în care guvernele au blocat complet toate căile de acces la rețelele sociale.

Consider că pentru a concura cu succes în peisajul mass-media actual, Statele Unite ar trebui să își regândească strategia de transmisiuni internaționale în jurul unei abordări sistematice, cercetate, de diplomație publică mediată. La fel ca într- o campanie politică, Statele Unite ar trebui să efectueze cercetări formative pentru a identifica actorii importanți. Acestea ar trebui să dezvolte apoi o strategie pentru o campanile de mesaje adecvate. Apoi, SUA ar trebui să antreneze și să promoveze experți în comunicare pentru a implementa această strategie a mesajelor în interiorul și în afara rețelelor sale de difuzare la nivel mondial. Strategia de comunicare a Americii ar trebui să fie condusă de un subsecretar de diplomație publică, care să acționeze în calitate de manager de campanie și să supravegheze o echipă de comunicare și de cercetare care va executa și evalua efortul global de comunicare.

De asemenea, consider că schimburile academice și culturale pot juca un rol important în interacțiunea SUA cu oameni de pe întreg globul. Dar având în vedere constrângerile bugetare și realitățile actuale ale comunicării internaționale, este momentul pentru a susține abordarea diplomație publice mediate.

Sursa: Diplomatic Courier

Diplomatia publica, vedeta pentru o zi in Romania

La inceputul saptamanii trecute, mai exact pe 16 septembrie, am participat la Forumul European al Diplomatiei Publice, organizat la Bucuresti la initiativa si sub coordonarea Consilierului prezidential domnul Dan Dima si a Sefului Cancelariei Prezidentiale domnul Cristan Diaconescu.

Evenimentul a fost primul de o asemenea anvergura pe acest domeniu in Romania si a readus in prim plan discutia despre nevoia infiintarii unui Departament / unei echipe de specialisti care sa formuleze si sa gestioneze diplomatia publica a tarii.

In deschiderea conferintei am ascultat discursurile unora dintre cele mai importante si influente personalitati din Romania, care au explicat rolul diplomatiei publice in conturarea unui viitor mai bun pentru tara noastra, prin prisma pozitiei dumnealor. De asemenea, au avut cuvantari si reprezentanti ai corpului diplomatic si ai mediului de afaceri din Romania.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a fost primul care a punctat la acest eveniment importanta unei abordari coorente in ceea ce priveste comunicarea atat la nivel intern, cat si la nivel extern, dar si faptul canu doar clasa politica are responsabilitati in ceea ce priveste imaginea Romaniei in strainatate, ci fiecare dintre noi.

Tot in prima parte a conferintei am fost placut surprinsa de discursul E.S. Ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, domnul Marek Szczygieł, care s-a concentrat pe diplomatia digitala ca arie distincta a diplomatiei publice. Acesta a indicat faptul ca Ministerul Afacerilor Externe polonez trece printr-o perioada de schimbari dramatice pentru a se adapta la cele mai avansate moduri de comunicare si interactiune cu publicurile straine, motivatia fiind simpla “pentru ca acolo sunt oamenii”. E.S. a prezentat multe din avantajele si provocarile noilor media si ale retelelor sociale pe care si noi le-am indicat in articole precedente, dar a punctat la finalun aspect foarte important, acela ca diplomatia digitala reprezinta viitorul.

Pentru extrase din discursurile rostite in deschiderea conferintei, puteti accesa articolul de pe website-ul partenerului media al Forumului, caleaeuropeana.ro.

Partea cea mai interesanta a fost, insa, in opinia mea, cea de-a doua sectiune a conferintei, a panelului academic. Acesta a fost format din patru dintre cei mai reprezentativi specialisti in domeniu la nivel mondial, Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica al University of South California (USC), domnul Philip Seib, Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica si Comunicare Globa al George Washington University, domnul Sean Aday, Coordonatorul Programelor de Master in Public Diplomacy (USC), domnul Nicholas J Cull si Profesorul asociat al George Washington University si fost purtator de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, domnul PJ Crowley. Prelegerile acestora, pe diverse aspecte legate de diplomatie publica, au fost urmate de cele ale unor reprezentanti ai mediului academic din Romania, care au mentionat printre altele importanta includerii diplomatiei publice ca arie de studiu pentru profesionalizarea domeniului.

Fiecare dintre cei patru speakeri au impartasit din viziunea lor asupra diplomatiei publice, fie din perspectiva academica, fie profesionala, iar in continuare va voi prezenta cateva dintre cele mai importante idei, relevante si pentru formularea si gestionarea diplomatiei publice a Romaniei:

– In opinia lui Philip Seib:

Diplomatia publica nu ar trebui sa promita mai mult decat poate oferi;
Pentru o diplomatie publica eficienta, un prim pas il reprezinta identificarea tututor punctelor tari, printre care se afla si cetatenii, care pot indeplini rolul de ambasadori;
Diplomatia publica si diplomatii trebuie sa recunoasca impactul tranformativ al noilor media si al retelelor sociale, avand in vedere ca asteptarile oamenilor in materie de comunicare s-au schimbat radical.

– Sean Aday, pe de alta parte, a oferit urmatoarele directii:

Pentru o diplomatie publica eficienta trebuie facuta o distinctie clara intre ce imagine avem despre noi insine si ce imagine au ceilalti despre noi;
Diplomația publica nu este propaganda;
Diplomatia publica implica informare, dar incearca sa influenteze atitudini;
Diplomatia publica trebuie sa aiba un obiectiv strategic;
Pentru a face fata provocarilor diplomatiei digitale, trainingurile in utilizarea retelelor sociale sunt imperative.
Importanta diplomatiei digitale vine din posibilitatea de a interactiona cu grupuri, comunitati; Internetul nu reprezinta o masa de oameni, ci este compus din retele de oameni care se suprapun mai mult sau mai putin.

– Nicholas J Cull a vorbit despre diplomatie publica in primul rand din perspectiva academica:

Diplomatia publica este compusa din cinci elemente principale: Ascultarea – pentru a intelege publicurile catre care te adresezi; Advocacy – pentru a te prezenta si a explica anumite aspecte; Diplomatie culturala – pentru a expune cetatenii altei tari la propria cultura; Schimburi –pentru a facilita întalniri intre proprii cetateni si cei ale altor tari; Transmisiuni internationale –pentru a-ti transmite propriile opinii, viziuni, idei etc., prin intermediul televiziiunii, a radioului si a internetului.
In ceea ce privește diplomatia digitala, indicatori precum numarul de Like-uri si de followeri sunt iluzorii, deoarece mai importanta este relatia care se construieste cu audienta; Daca “engagement” / “interactiunea” era un element important si inainte, acum este central;
Competentele clasice sunt inca relevante;
Cuvintele sunt importante, dar politicile sunt si mai importante.

– Apoi PJ Crowley a vorbit din perspective celui care a profesat la cel mai inalt nivel in acest in domeniu:

Actorii non-statali au un rol important in diplomatia publica ;
Grupuri informale create online vor îincerca sa transforme influenta virtuala in putere politica;
Puterea hard va fi din ce in ce mai costisitoare din punct de vedere al imaginii atunci cand va fi utilizata, pe cand puterea soft ofera din ce in ce mai multe oportunitati pentru influențarea publicurilor si pentru obtinerea de legitimitate;
Legitimitatea inseamna putere asupra opiniei; Legitimitatea este greu de obtinut, usor de pierdut si costisitor de refacut;
O combinatie eficienta intre diplomatie publica traditionala si social media are potentialul de a schimba perceptiile asupra unei tari;

La final imi exprim bucuria ca acest eveniment a avut loc in Romania, ca diplomatia publica a devenit un domeniu de interes la noi in tara si ca am avut ocazia sa ii vad si sa ii ascult pe toti cei care au fost prezenti pe scena. De asemenea, a fost o ocazie foarte buna de a cunoaste alte persoane interesate de diplomatie publica, precum cei care au obtinut invitatie la acest eveniment.

Asadar, astept cu entuzism urmatorul eveniment pe aceasta tema sau pe teme conexe in Bucuresti.

P.S. Pentru cei care l-au ratat, doamna Tara Sonenshine, fost Subsecretar de Stat al SUA pe probleme de Diplomatie Publica si Afaceri Externe, a transmis un mesaj pentru Forumul European al Diplomatiei Publice la Bucuresti, care a fost publicat in Romania Libera, iar and Prof. Philip Seib a scris un op-ed in Huffington Post despre eveniment si despre diplomatia publica a Romaniei.

Forumul European al Diplomatiei Publice: ultimele zile de inscriere

Va povestea Andra acum putin timp, printre altele, despre faptul ca Romania va gazdui pe 16 septembrie primul Forum European al Diplomatiei Publice. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Nationala.

Ei bine, pentru cei dintre voi interesati sa participe la acest eveniment, mai aveti timp pana maine, 6 septembrie, sa va inscrieti pe lista de asteptare. Gasiti pe blogul diplomatiei publice din Romania, diplomatiepublica.com, instructiuni despre cum sa aplicati si care este procedura de selectie.

Multa bafta si sper sa ne vedem acolo!

Diplomatia publica in Romania, intre interes si obscuritate

Diplomatia publica este un domeniu fascinant, dar care abia incepe sa fie descoperit cu adevarat in Romania, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic. Diplomatia publica este utilizata de foarte multi ani cu succes de catre marile puteri pentru a-si promova valorile si politicile, dar nu trebuie trecute cu vederea oportunitatile pe care le ofera tarilor mici sau in curs de dezvoltare.

In Romania diplomatia publica este praticata de alte state in primul rand prin intermediul ambasadelor, dar de cele mai multe ori nu este recunoscuta ca atare. In plus, nici rezultatele diplomatiei publice practicata de Romania in strainatate nu sunt prezentate in tara, astfel ca acest domeniu deosebit de important ramane mai mult sau mai putin in obscuritate.

Insa, o serie de evenimente de anul acesta ma determina sa cred ca lucrurile se vor schimba incet, incet.

In primul rand, am fost placut surprinsa atunci cand am descoperit primul blog din Romania dedicat diplomatiei publice, http://diplomatiepublica.com/, lansat la sfarsitul anului trecut, care prezinta stiri din acest domeniu de pe intreg globul, studii de caz pe diplomatia publica a anumitor state si analize pe diplomatia publica romaneasca.

In al doilea rand, am remarcat si lansarea primelor canale de promovare a diplomatiei publice romanesti in social media, prin pagina de Facebook Public Diplomacy Romania si contul de Twitter Public Diplomacy, Ro.

Nu in ultimul rand, mentionez cu entuziasm faptul ca va avea loc luna viitoare, pe 16 septembrie 2013 mai exact, prima editie a Forumului European al Diplomatiei Publice. La acest eveniment vor tine prelegeri cativa dintre cei mai reprezentativi specialisti la nivel mondial in acest domeniu, precum Prof. Philip Seib – Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica al University of South California (USC), Prof. Sean Aday – Directorul Institutului pentru Diplomatie Publica si Comunicare Globala din cadrul Universitatii George Washington si PJ Crowley, fost purtator de cuvant al Departamentului de Stat. Cu aceasta ocazie va fi lansat si un demers teoretic, cartea “Noua Practica Diplomatica – Diplomatia Publica” – o carte redactata de domnul Dan Dima impreuna cu domnul Cristian Diaconescu.

Pentru blogul nostru toate aceste initiative sunt vesti bune, deoarece intre diplomatia publica si comunicarea institutionala pe plan intern exista o legatura indisolubila, atat cu efecte de potentare reciproca, cat si cu posibile influente negative. Pentru a exemplifica, revin asupra tragediei din Muntenegru, atunci cand Andreea a scris articolul despre modul in care Ministerul Aafacerilor Externe a comunicat in mediul online despre aceasta, iar pe diplomatiepublica.com puteti gasi o analiza despre perceptia externa asupra Romaniei in urma acestui accident.

Asa cum stiti, Digitaldiplomacy.ro isi propune sa contribuie la dezvoltarea imaginii si comunicarii institutiilor publice romanesti, oferind informatii relevante din domeniul diplomatiei publice si comunicarii institutionale interne realízate de alte natiuni, pentru a servi drept model. Ne bucuram sa vedem ca exista din ce in ce mai mult interes si la noi pentru diplomatie publica si diplomatie digitala si speram ca in viitorul apropiat sa fie si Romania data ca exemplu pozitiv.

Cateva detalii teoretice despre diplomatie publica puteti gasi aici, iar pentru exemplul practic suprem accesati website-ul Departamentului de Stat al Statelor Unite.Diplomatia publica este un domeniu fascinant, dar care abia incepe sa fie descoperit cu adevarat in Romania, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic. Diplomatia publica este utilizata de foarte multi ani cu succes de catre marile puteri pentru a-si promova valorile si politicile, dar nu trebuie trecute cu vederea oportunitatile pe care le ofera tarilor mici sau in curs de dezvoltare.

Insa, o serie de evenimente de anul acesta ma determina sa cred ca lucrurile se vor schimba incet, incet.

Cateva detalii teoretice despre diplomatie publica puteti gasi aici, iar pentru exemplul practic suprem accesati website-ul Departamentului de Stat al Statelor Unite.