Exemple de bune practici pe Facebook: Primăria Ghioroc

Ghioroc este o comună în județul Arad, Crișana, România. Are în componență 3 sate: Ghioroc, Cuvin și Miniș şi o populaţie de 3.790 locuitori conform celui mai recent recensământ (2011)
Discutăm astăzi despre ei deoarece le urmărim de ceva timp activitatea în social media (din întâmplare) şi suntem surprinşi de pro-activitatea şi transparenţa de care dau dovadă. Am vrut să aflăm ce anume a impulsionat o comună din vestul ţării, cu doar patru mii de locuitori, să comunice pe Facebook şi cum anume fac acest lucru, astfel că le-am trimis într-o zi un mesaj pe Facebook, direct pe pagina lor, Primăria Ghioroc. Am primit un răspuns în mai puţin de două ore (la ora 20:00) chiar de la domnul primar – Popi Morodan Corneliu, care a fost foarte deschis ideii de a explica mai multe despre activitatea online a primăriei pe care o conduce. Iată mai jos:
Cum aţi luat decizia de a comunica în mediul on-line prin reţelele de socializare şi de ce? 
Am constatat că cetăţenii nu ştiau activităţile derulate de administratia publica locală; totodată pe contul meu personal de Facebook au început să vină propuneri, idei despre ce trebuie să facem în comună, unele din aceste idei fiind deja puse în practică, dar, neştiute de către cetăţeni. Din discuţiile cu mai mulţi tineri am decis să fac un cont al primăriei prin care să diseminăm informaţii către cetăţeni.
Pe ce reţele sociale aţi ales să comunicaţi şi de ce?
Am decis să comunicam prin intermediul Facebook-ului deoarece ştiam că sunt multe conturi existente în comună şi pentru că aveam ceva experienţă în postarea pe Facebook.
Care sunt resursele implicate în comunicarea online (umane)? 
Până în prezent m-am ocupat singur de administrarea paginii primăriei.  Este adevarat că fac asta cu ajutorul consilierului personal şi a celorlalţi colegi din primărie care îmi dau poze, uneori idei, sau măcar îmi dau un feedback la ce am postat, şi să ştiţi ca şi asta contează.
 
Cum alegeţi subiectele despre care vorbiţi pe Facebook şi cât de des postaţi?
Subiectele sunt luate din ceea ce se face în comună de către primarie şi unele informaţii de interes public. Mai avem şi postări ale cununiilor civile care le-am pus în urma cererii mai multor cetăţeni – în special să vadă mireasa!! :) Postez mai mult când am timp pentru asta, dar nu las nicio săptămână fără 2-3 postări. Uneori am postat mai des, aproape în fiecare zi, dar acum am lăsat-o la 4-5 postări pe săptămână.
Cine este publicul căruia vă adresaţi şi cine intra în legătură cu dumneavoastră pe Facebook? De ce la cine primiţi întrebări, comentarii?
Publicul în mare majoritate este format din localnici, dar am avut plăcerea să avem şi oameni care se află la mare depărtare de noi sau cei plecaţi din comuna noastra de mai mulţi ani. Noi în primul rând am vrut să ne adresăm cetăţenilor care se află în comună şi după aceea acelora care sunt plecaţi la munca sau mutaţi cu totul din comună sau acelora care au terminat liceul la noi. Primim comentarii de obicei de la cetăţenii din comună, dar avem şi câţiva cetăţeni aflaţi la muncă în străinătate care ne urmăresc mereu şi sunt bucuroşi că pot fi informaţi în legătură cu ceea ce se întamplă în comunitatea noastră. În mai mică masura am avut şi comentarii de la oameni de departe sau pe care nu îi cunoaştem.
Care au fost (dacă au existat) dificultăţile întâmpinate şi cum le-aţi făcut faţă?
Nu am avut dificultăţi majore, poate unele chestiuni legate de opoziţia politică. Nu am ripostat la acele comentarii deoarece nu am dorit politizarea paginii, şi nu consider că pe cetăţeni îi interesează acest aspect.
Care credeţi că sunt avantajele comunicării on-line pentru instituţia dumneavoastră?
În primul rând faptul că informaţiile cu privire la activitatea administraţiei locale sunt cunoscute mai bine de cetăţeni, acei cetăţeni care se informează on-line. În al doilea rând informaţiile diseminate sunt primite mult mai repede de către cetăţeni. În al treilea rând, dar foarte important, este faptul că primim un feedback de la cei care ne vizitează.
Ce vă propuneţi mai departe pentru utilizarea canalelor on-line?
În primul rand voi continua postările pe pagina de Facebook, dar m-am gandit să fac acelaşi lucru şi pe alte reţele de socializare.
Ştiţi câte conexiuni de internet sunt în comuna Ghioroc? Câte persoane au acces la internet?
Nu am o informaţie exactă, dar din discuţiile cu cei de la Telekom şi Digi avem aproximativ 700-750 de conexiuni, asta din totalul de aprox 1.100 de gospodării locuite. Pentru cei ce nu sunt conectati la internet primăria le oferă în mod gratuit posibilitatea de a se conecta prin intermediul unor antene Wi-Fi aflate în centrul comunei şi în satele aparţinătoare.
******
Primăria Ghioroc este activă pe Facebook din ianuarie 2013 şi are în prezent 1.768 Likes. Dacă ne raportăm la numărul total de locuitori (aproximativ 4.000), reiese că în jur de 44% dintre locuitori urmăresc postările ce vin pe Facebook, comentează şi se informează. 
Majoritatea postărilor de pe pagină fac referire, aşa cum spunea şi domnul Corneliu, la lucrări de mentenanţă în zonă, cununii civile, anunţuri de interes public (de exemplu consultarea publica privind accesarea de fonduri europene pentru construirea unui afterschool și gradinita cu program prelungit). Popi Morodan Corneliu se află la primul mandat şi face parte din Partidul Social Democrat iar în 2012 Ziarul Financiar îl numea „cel mai responsabil primar din România” datorită faptului că „lucrează de o săptămână la pavarea unor străzi din localitate, alături de subalterni, pentru că nu are bani în buget să plătească muncitori, în condiţiile în care datoriile comunei sunt mai mari decât bugetul anual”.
Cu siguranţă sunt şi alte primării care sunt active pe Facebook (câteva exemple: Primăria Municipiului Oneşti are peste 4.500 de fani, Primăria Hunedoara are peste 87.000 de fani, Primaria Municipiului Brad are 1.900 de fani). Sperăm să putem face cât mai multe astfel de interviuri cu toate aceste instituţii. De ce am pornit cu Primăria Ghioroc? Pentru că noi îi considerăm un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte comunicarea în social media la nivel local, restrâns. Nu vrem să scoatem în evidenţă numărul de Likes cât mai ales gradul de interacţiune – Primăria Ghioroc se bucură de comentarii la aproape fiecare postare şi chiar de repartizări mai departe. De asemenea, instituţia răspunde la comentarii, atât la cele pozitive cât şi la cele critice constructive.
Un aspect pe care însă l-am remarcat şi cred că este un punct de discuţie la nivel strategic este identitatea de brand, dacă se poate discuta despre aşa ceva în cadrul administraţiei publice. La o căutare rapidă pe Facebook, structura numelui paginilor primăriilor este foarte diversă – de la Primăria [Nume oraş], Primăria [Municipiul xxx], Primăria [nume sat] etc, la fel şi sigla fiecărei instituţii (unele pagini au în locul logoului o poză cu clădirea instituţiei, altele cu sigla, altele cu diverse peisaje din localitate/municipiu etc). Cred că este nevoie de o afişare consecventă a acestor reguli de branding pentru ca, la nivel naţional, comunicarea instituţiilor publice să fie făcută în mod profesionist. Am scris mai multe despre aceste reguli de branding în Ghidul de Comunicare prin intermediul reţelelor sociale pentru administraţia publică din Romania, ghid lansat în colaborare cu Departamentul pentru Servicii Online şi Design din cadrul Guvernului României.
Noi le dorim celor de la Primăria Ghioroc mult succes în continuare, este un început foarte bun în ceea ce priveşte o administraţie responsabilă şi transparentă şi vă sfătuim să daţi exemplul lor mai departe pentru a ajunge la cât mai mulţi reprezentanţi de instituţii, care pot învăţa că în 2015 administraţia publică trebuie să se ducă înspre cetăţeni, în spaţiul media pe care aceştia îl frecventează, şi nu invers. Cred că în momentul în care această paradigmă a comunicării reactive, lăudative şi false se va inversa, vom vedea o adevărată modernizare a sectorului public. Până atunci, putem doar să promovăm exemplele de bune practici! :)
Dacă ştiţi de alte astfel de instituţii locale (mai mici sau mai mari), vă rog să le lăsaţi în comentariile acestui articol şi le vom analiza pe cât posibil pentru a le promova.

Ebook-uri gratuite despre social media, media și digital marketing

Gasiti la Maria Isopescu pe blog un articol util despre eBook-urile lansate recent de specialisti in social media si bloggeri din Romania. Este vorba despre:

  • un ghid foarte util de comunicare si marketing pe Facebook creat de Alexandru Negrea (unul dintr-o serie importanta de astfel de produse lansate gratuit pe piata),
  • o recapitulare a celor mai relevante campanii, evenimente și trenduri din media si social media din 2014 – realizata de Alex Ciuca
  • un eBook lansat de Cristian Manafu ce cuprinde „65 de previziuni care conteaza in Digital Marketing, in 2015”.

La acestea as mai adauga Ghidul de Comunicare pe Retelele Sociale, lansat de DigitalDiplomacy.ro impreuna cu Departamentul pentru Servicii Online si Design (Cancelaria Primului Ministru)

Va invit sa le rasfoiti pe toate, cu siguranta cuprind informatii ce va pot folosi si care se pot adapta la cerintele comunicarii institutionale. Multumim Maria pentru recapitulare!

© photo copy Evensys

[Analiza] Guvernul Romaniei pe Facebook si Twitter

Cu peste 7 milioane de utilizatori in Romania (octombrie 2014 conform manafu.ro), Facebook reuneste o audienta numeroasa si variata, interesata in permanenta de informatii. O parte dintre acesti utilizatori chiar si-au format un obicei din a-si culege noutatile de pe retelele sociale, de la prietenii virtuali sau de la institutiile pe care le urmaresc online. Continue reading [Analiza] Guvernul Romaniei pe Facebook si Twitter

Social media si comunicarea institutionala (partea I)

Facebook tocmai a trecut de 6 milioane de utilizatori conform Facebrands.ro si dovedeste inca o data ca este cea mai populara retea sociala din Romania. Comparat cu intreaga populatie a Romaniei, ne dam seama ca aproximativ o treime din romani sunt pe Facebook. Cifrele sunt relative bineinteles, exista si conturi inactive, persoane care au conturi multiple sau pagini de companie mai mult sau mai putin actualizate. Dar, ca numar brut, 6 milioane din 20 sunt, intr-un fel sau altul, expusi la realitatea de pe Facebook.

Vorbim despre Facebook astazi deoarece vreau sa vedem cum pot institutiile publice sa beneficieze de o platforma generoasa de promovare, informare si implicare in dialog cu cetatenii. Articolul este intitulat „partea I” deoarece imi propun sa luam treptat fiecare dintre canalele de comunicare in spatiul digital la analizat pentru a vedea cum pot fi adaptate la rigorile institutionale.

Incepem cu cateva reguli de baza: Facebook impune ca orice institutie, fie ea publica sau privata, sa creeze o pagina de companie si nu un profil. Acest lucru inseamna ca nu vom avea „friends/prieteni” pe pagina noastra de institutie, ci vom avea „fans/fani”. De asemenea, inseamna ca vom putea avea instrumente speciale de promovare si informare, precum si acces la date despre audienta, impactul postarilor si reach-ul acestora.

Daca ne intrebam la ce poate ajuta pagina de Facebook, iata cateva idei:

  • Awareness ridicat al institutiei si activitatilor dumneavoastra
  • Interactiune cu un public tanar si activ, destul de dificil de prins altfel decat online
  • Oportunitate de a raspunde la intrebari, de a pune capat prejudecatilor legate de comunicarea deficitara si lipsa de transparenta a institutiilor publice
  • Oportunitate de a influenta audienta
  • Posibilitate de a imbunatati imaginea institutiei si de a demonstra faptul ca avem de-a face cu o institutie deschisa la nou

Sa deschidem insa o pagina pe Facebook nu este suficient. Iata cateva exemple de continut care poate fi apreciat:

  • Continut foto: postati fotografii de la evenimente, behind-the-scenes de la interviuri cu liderii organizatiei
  • Continut video: puteti face scurte interviuri cu liderii
  • Continut text: tineti la curent utilizatorii cu proiecte la care lucrati, informatii utile, puteti pune intrebari sau organiza sondaje

Atentie: comunicarea digitala este un angajament pe termen mediu si lung. Nu este nici indicat nici oportun sa asteptati rezultate peste noapte. Media sociale cer credibilitate, consistenta si coerenta, fanii vor aprecia continut sincer si interesant, personalizat pe nevoile proprii si nu invers.

Comunicarea digitala inseamna crearea unei relatii de prietenie si incredere, inseamna raspunsuri prompte la intrebarile fanilor, inseamna actualizari constante si sondarea intereselor audientei pentru a afla de ce fel de continut are nevoie.

In functie de modul in care alegem sa comunicam si ce fel de continut promovam, ne vom bucura de o prezenta activa, apreciata si influenta.

Ca in orice strategie de comunicare, trebuie sa luam in considerare si potentialele riscuri: de unde luam si cum pregatim resursele umane necesare intretinerii acestei prezente, cum sa gestionam posibile probleme de credibilitate a institutiei sau chiar posibile probleme de confidentialitate a informatiilor? De cele mai multe ori, toate aceste riscuri pot fi combatute, fie prin alegerea cu grija a celui mai potrivit canal de comunicare in mediul online (o sa vorbim intr-un articol viitor despre cum ne alegem cele mai potrivite canale de comunicare pentru institutia pentru care lucram), fie prin stabilirea unor obiective clare de comunicare („Ce ne propunem sa realizam prin pagina pe care o deschidem pe Facebook?”) sau prin expunerea personalului nostru la traininguri personalizate sau evenimente de profil. Ne-am uitat la cateva exemple de succes atat din Romania cat si pe plan international pentru a vedea cum anumite institutii au reusit sa isi creeze o amprenta buna pe Facebook.

Stiati ca, dintre toate ministerele din Romania, Ministerul Apararii are cea mai apreciata pagina de Facebook? Cu peste 10.000 de fani, echipa din minister a stiut sa gaseasca un mix potrivit si atragator de imagini, clipuri video si informatii relevante despre diversele evenimente si proiecte pe care le deruleaza. Sau ca biroul de presa al FBI (@FBIPressOffice) numara peste 620.000 followers si posteaza constant informatii legate de cazuri sau arestari? Am dat doar aceste exemple pentru ca apartin unor institutii de la care ne-am fi asteptat la probleme de confidentialitate a informatiilor sau lipsa de transparenta. Se poate deci!

Pentru cei curiosi, mai jos este un top 10 al celor mai active institutii ale administratiei centrale pe Facebook si Twitter. Ar trebui mentionat aici un alt aspect important – in sectorul public exista de obicei o discrepanta intre comunicarea institutionala si comunicarea liderului institutiei. Acesta in sine este un subiect cuprinzator si foarte interesant de analizat din perspectiva social media, astfel ca il vom aloca unui articol viitor!

poza

 

 

 

 

 

 

Ce parere aveti despre folosirea Facebook in comunicarea institutiilor publice?