Interviu – Digital.Diplomacy.ro

Govfaces.com – platformă online de interacțiune între cetățeni și politicieni

Govfaces.com este o platformă online de interacțiune ușoară și directă între cetățeni și politicieni. Aceasta include, de asemenea, jurnaliști, organizații și academicieni pentru a asigura că toate vocile sunt auzite.

Mecanismul de funcționare este unul foarte simplu. Orice persoană /organizație poate pune o întrebare unui politician. Utilizatorii platformei pot decide care întrebări sau idei sunt cele mai importante prin vot, astfel politicienii vor ști la ce să răspundă mai întâi. Răspunsurile pot fi postate sub formă de text sau video pentru orice întrebare de pe platformă.

Tudor Mihailescu, co-fondator GovFaces.com, a răspuns pozitiv invitației noastre de a ne răspunde la câteva întrebări despre platformă, parcursul acesteia și planurile de viitor.

În ce context a apărut ideea de a crea platforma GovFaces.com? V-ați confruntat cu o situație concretă în care acest instrument v-ar fi ajutat?

Crearea unei platforme online destinate domeniului politic este o idee care a pornit de la co-foundatorul nostru, Daniel Gomez Iniguez. Ca CEO al Solben, o companie specializată în tehnologia biodiesel, el avea nevoie să interacționeze cu decidenți politici din diferite zone ale Mexicului. Încercând să folosească internetul pentru a-și cunoaște mai bine interlocutorii, Daniel a realizat nu numai că nu există un mijloc de a intra în dialog public cu reprezentanții aleși, dar că nu există nici măcar o platformă web care să furnizeze date la zi despre aceștia.

Față de prototipul lansat în 2012 în Mexic, ce îmbunătățiri s-au adus platformei, care au fost cele mai mari obstacole întâmpinate și cum au fost depășite acestea din urmă?

Platforma pilot “Caras Politicas”, creată în 2012, servea în principal un scop informațional, permițând cetățenilor să își găsească reprezentanții aleși la diferitele niveluri ale sistemului politic mexican. Platforma GovFaces a trecut de atunci prin două faze de dezvoltare pentru atinge stadiul actual.

La începutul lui 2014, am lansat platforma GovFaces BETA la nivelul Parlamentului și Comisiei Europene. Platforma se distingea în spațiul media European prin facilitarea dialogului direct între cetățeni și politicieni prin text și video. Am învățat enorm din experiența Europeană și în 2015 am lansat MVP-ul platformei GovFaces în Regatul Unit și în Elveția.

Noua platformă este construită să servească nevoile de communicare politică la nivel local, național și internațional. Aceasta vine cu o serie de funcționalități menite să stimuleze o interacțiune dinamică și complexă: posibilitatea de a pune întrebări și compara răspunsurile mai multor politicieni în același timp, newsfeed personalizat pentru fiecare utilizator, organizarea postărilor pe categorii de interes etc.

Din câți oameni este formată echipa din spatele acestui proiect?

Echipa actuală a GovFaces este formată din 5 persoane: Jon Mark (Statele Unite), Alexis Bourgeois (Elveția) și Tudor Mihăilescu (România) lucrează pe partea de business development, în timp ce Javi Hernandez și Juan Manuel Olea (Spania) formează echipa tehnică. La activitatea GovFaces participă însă și colaboratori, stagiari și voluntari.

Care sunt cele mai de succes rezultate de până acum și ce urmăriți să realizați în 2016?

Obiectivele noastre inițiale au fost de a construi o platformă de dialog public viabilă și pregătită să răspundă nevoilor complexe ale comunicări publice în secolul 21. Ne-am dorit, de asemenea, să dovedim că există o nevoie reală pentru un astfel de mijloc comunicațional și o disponibilite de a o folosi la nivel local, național și internațional. Am reușit acest lucru în ultimii doi ani.

În 2014 platforma GovFaces BETA a fost folosită de 50 Parlamentari Europeni și 50 candidați în comunicarea cu cetățeni de pe tot cuprinsul Uniunii Europene.

În 2015, GovFaces s-a lansat în prima comunitate locală din Marea Britanie. GovFaces a devenit astfel principala platformă de dialog public din orașul Portsmouth, fiind folosită la scară largă de politicieni din toate partidele. Anul 2015 a prilejuit și lansarea GovFaces în Elveția – ca vehicul al discuției publice la nivel național promovate de Swiss Digital Agenda cu prilejul alegerilor federale.

Pentru 2016, echipa GovFaces urmărește să își extindă și consolideze prezența pe piața elvețiană și britanică în tandem cu dezvoltarea tehnică a platformei pentru îndeplinirea acestor așteptări.

Se face o selecție a persoanelor sau organizațiilor care se înscriu pe platformă? Există un mecanism care verifică autenticitatea acestora?

GovFaces își dorește să devină un mijloc oficial de comunicare publică pentru politicieni, partide, autorități publice, organizații și jurnaliști. De aceea, aceste categorii de utilizatori beneficiază de profiluri verificate manual care atestă autenticitatea răspunsurilor oferite cetățenilor pe temele abordate de aceștia din urmă.

În opinia dumneavoastră, care este cel mai important avantaj sau beneficiu al platformei pentru cetățeni, dar pentru politicieni?

GovFaces reușește să faciliteaze dialogul online în spațiu public oferind beneficii atât cetățenilor cât și politicienilor.

Pentru politicieni, GovFaces oferă eficacitate, eficiență și transparență.

Activitatea pe GovFaces ne arată că printr-o singură postare pe GovFaces un ales local din Marea Britanie răspunde în medie solicitării de răspuns din partea a 10 persoane.

Folosind GovFaces, politicienii reduc astfel nevoia de a răspunde prin e-mail acelorași întrebări iar și iar. Aceasta dovedește eficacitatea superioară a GovFaces față de mijlocul tradițional de dialog online cu cetățenii: e-mailul. Eficiența comunicării pe GovFaces este probată de faptul că fiecare răspuns al unui politician local este citit în medie de 300 ori. În plus, prin promovarea unui dialog public și transparent, GovFaces permite politicienilor și autorităților locale să fie văzuți “la lucru” de către cetățeni, sporind astfel încrederea electoratului în reprezentanții săi.

Pentru cetățeni, GovFaces reprezintă un mod simplu și direct de a primi răspunsuri la întrebările pe care le au. În loc de a petrece zeci de minute, citind întregi materiale electorale, știri sau documente publice în încercarea de a obține informațiile de care au nevoie, cetățenii au la dispoziție un mijloc de a pune întrebări pe teme exacte decidentilor politici, și a le compara răspunsurile cu un efort de doar câteva minute.

Ne puteți spune despre o situație în care platforma a avut un rol important într-o anumită problematică? Care a fost feedback-ul primit în urma acesteia?

În a doua jumătate a anului 2015, trei organizații non-guvernamentale din Elveția au folosit GovFaces pentru a lansa o campanie națională în domeniul drepturilor digitale, a protecției datelor și a vieții private în mediul online (Swiss Digital Agenda). Dezbaterea a avut drept rezultat concret înaintarea unui proiect legislativ în cadrul Parlamentului Elvețian.

În ce direcție credeți că se îndreaptă comunicarea instituțională la nivel global și cum va ajuta platforma dumneavoastră la evoluția aceștia?

Inventarea internetului și folosirea sa la scară globală a fost privită drept o potențială soluție în menținerea unei legături directe între cetățeni și representatii acestora în era comunicării în masă. Tehnologia digitală nu a împlinit însă până acum acest deziderat. Deși ar putea servi la facilitarea eficientă a dialogului cu societatea civilă, politicienii folosesc internetul mai degrabă pentru a crește volumul propriului monolog.

Astfel, în loc să permită reintegrarea politicienilor în comunitățile pe care le reprezintă, tehnologia digitală nu a făcut decât să ofere cetățenilor un binoclu mai performant pentru a observa de la distanță scenă politică. Împuternicirea cetățenilor prin folosirea uneltelor digitale este deci marea promisiune neîndeplinită a comunicării instituționale la începutul secolului 21. Prin GovFaces, echipa noastră dorește să își aduca contribuția la o schimbare substanțială în aceasta direcție.

Cărui fapt se datorează reușita proiectului dumneavoastră? Care este motorul întregului proces?

Pentru noi, definiția succesului este facilitarea dialogului public dintre politicieni și cetățeni la nivel global prin folosirea mediului online. Am dovedit că există o nevoie reală pentru o astfel de comunicare la nivel local, național și internațional, însă lupta noastră e abia la început. Motorul activității noastre este convingerea că prin GovFaces putem aduce cetățenii și politicieni mai aproape. Simțim că putem contribui astfel la promovarea unui tip de politică bazată pe interacțiune directă ca soluție pentru promovarea înțelegerii, încrederii și empatiei în spațiul public.

Există planuri pentru extinderea platformei și în România?

Planurile de operațiuni ale GovFaces pe anul 2016 vizează în principal expansiunea pe piața britanică și cea elvețiană. Suntem însă deschiși către explorarea unor noi oportunități dacă există un interes substanțial din partea partidelor și autorităților publice din alte țări ale Uniunii Europene. GovFaces în România? De ce nu? Pentru mine, personal, ar fi un vis devenit realitate.

***

Anul 2016 este unul aglomerat pentru clasa politică din România. Vom avea două runde alegeri – locale și parlamentare – și ne-ar plăcea să vedem platforme precum GovFaces active în România, pentru a crea o punte de contact între politicieni (în special la nivel local) și cetățeni. Ar fi o oportunitate ca politienii să dovedească faptul că există interes către un dialog real între reprezentanții politici și cetățenii pe care ar trebui să îi servească. Vom vedea în ce măsură candidații la alegeri vor alege o comunicare transparentă și reală cu votanții.

Articol scris de Mihai Bogdan Mocanu, intern în cadrul Institute for Digital Government. Mihai este recent absolvent al programului masteral Diplomatie si Negociere (SNSPA Bucuresti) cu experienta in domeniul institutional. Pasionat de fotografie, are competente in domeniul comunicarii dobandite in timpul stagiilor de practica de la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Ministerul Afacerilor Externe Romania si alte proiecte de voluntariat.

Stiati de platforma multumesc.org?

Pe 11 ianuarie 2016, Bogdan Bocse a lansat multumesc.org, o platformă care funcționează ca un catalog pentru prezenţa deputaților din Parlamentul României.

Bogdan Bocse, un tânăr cu experiență în zona business, are la activ câteva proiecte interesante, cum ar fi TimeOP care a avut ca scop rezolvarea problemelor în ceea ce privește productivitatea și distragerile la locul de muncă.

Cel mai nou proiect al lui Bogdan, multumesc.org este dezoltat împreună cu un grup de tineri profesioniști care vor să aducă mai multă transparență în viața politică din România. Un prim pas făcut de aceștia spre creșterea vizibilității activității forului legislativ este prin informarea publicului asupra gradului de implicare al fiecărui deputat. Având în vedere faptul că foarte mulți români nu au încredere în Parlament sau în activitatea acestuia, simpla prezență a deputaților și senatorilor este o primă condiție pentru a demonstra implicarea și devotamentul pentru alegători și pentru țară.

Platforma multumesc.org prezintă statistici de prezență săptămânale, lunare, trimestriale, anuale și pe mandat pentru fiecare deputat. Astfel, orice cetățean interesat poate afla de cine este reprezentat în Parlament (în funcție de domiciliu) și numărul de prezențe al deputatului respectiv.

Ce diferențiază această platformă de site-ul oficial al forului legislativ este că aceasta calculează raportul dintre dățile în care un deputat nu a votat (acesta fiind marcat drept ”ABSENT”) și numărul total de evenimente („Da”, „NU”, „ABȚINERE” și „ABSENT”). Statisticile calculate de algoritmul platformei se bazează pe exactitatea și corectitudinea informațiilor disponibile pe site-ul Camerei Deputaților.

Cum ti-a venit aceasta idee?

Ideea mi-a venit atunci cand au iesit 20.000 de oameni in strada. M-am gandit si eu sa ma duc. Dar apoi m-am gandit cum as putea sa fac o schimbare persistenta, care sa incurajeze un dialog bazat pe fapte pe termen mai lung.

Ai intampinat vreo problema?

Dificultatile sunt legate de disponibiltatea publica si accesibilitatea online a datelor. Daca site-ul de la Camera Deputatilor este destul de bine organizat si de o performanta tehnica acceptabila, cel de la Senat este cu totul inaccesibil.
Pe linkul urmator explicam exact de ce nu putem interpreta si datele despre prezenta Senatorilor.

De asemenea, alte dificultati s-au legat de validarea si pe alocuri, corectarea, datelor disponibile pe site-ul cdep.ro. De exemplu, pentru cei 5 deputati investiti dupa 2012 (anume, in iunie 2014), ei erau marcati drept ABSENT la sedintele care precedau investirea lor. Bineinteles, a trebuit sa corectam aceasta eroare grosolana inainte sa dam statisticile publicului.

Ce planuri de viitor aveti?

Dupa lansare, am fost contactat de alti tineri interesati,: dezvoltatori, designeri, membri in ONGuri – interesati ori de a folosi datele in proiectele lor, ori de a extinde Multumesc.org. Asa ca planul meu pe viitor este de a-i include si pe ei, astfel incat impreuna sa putem oferi mai multa informatie relevanta despre deputati. Nu vreau sa fac promisiuni legat de ceea ce vom dezvolta, dar in principiu vom dori sa aratam si informatii care determina implicarea calitativa (ce fac cat sunt la Parlament), nu doar cantitativa (procentual, cat de mult se duc la Parlament).

Datele de pe platformă sunt actualizate automat, o dată la 24-48 de ore, iar pentru părțile dinamice ale platformei (precum: feedback de la utilizatori, comentarii, mesaje și analytics), se folosesc componente externe de la Facebook și Google Analytics.

Exemple de bune practici pe Facebook: Primăria Ghioroc

Ghioroc este o comună în județul Arad, Crișana, România. Are în componență 3 sate: Ghioroc, Cuvin și Miniș şi o populaţie de 3.790 locuitori conform celui mai recent recensământ (2011)

Discutăm astăzi despre ei deoarece le urmărim de ceva timp activitatea în social media (din întâmplare) şi suntem surprinşi de pro-activitatea şi transparenţa de care dau dovadă. Am vrut să aflăm ce anume a impulsionat o comună din vestul ţării, cu doar patru mii de locuitori, să comunice pe Facebook şi cum anume fac acest lucru, astfel că le-am trimis într-o zi un mesaj pe Facebook, direct pe pagina lor, Primăria Ghioroc. Am primit un răspuns în mai puţin de două ore (la ora 20:00) chiar de la domnul primar – Popi Morodan Corneliu, care a fost foarte deschis ideii de a explica mai multe despre activitatea online a primăriei pe care o conduce. Iată mai jos:

Cum aţi luat decizia de a comunica în mediul on-line prin reţelele de socializare şi de ce?

Am constatat că cetăţenii nu ştiau activităţile derulate de administratia publica locală; totodată pe contul meu personal de Facebook au început să vină propuneri, idei despre ce trebuie să facem în comună, unele din aceste idei fiind deja puse în practică, dar, neştiute de către cetăţeni. Din discuţiile cu mai mulţi tineri am decis să fac un cont al primăriei prin care să diseminăm informaţii către cetăţeni.

Pe ce reţele sociale aţi ales să comunicaţi şi de ce?

Am decis să comunicam prin intermediul Facebook-ului deoarece ştiam că sunt multe conturi existente în comună şi pentru că aveam ceva experienţă în postarea pe Facebook.

Care sunt resursele implicate în comunicarea online (umane)?

Până în prezent m-am ocupat singur de administrarea paginii primăriei. Este adevarat că fac asta cu ajutorul consilierului personal şi a celorlalţi colegi din primărie care îmi dau poze, uneori idei, sau măcar îmi dau un feedback la ce am postat, şi să ştiţi ca şi asta contează.

Cum alegeţi subiectele despre care vorbiţi pe Facebook şi cât de des postaţi?

Subiectele sunt luate din ceea ce se face în comună de către primarie şi unele informaţii de interes public. Mai avem şi postări ale cununiilor civile care le-am pus în urma cererii mai multor cetăţeni – în special să vadă mireasa!!

Postez mai mult când am timp pentru asta, dar nu las nicio săptămână fără 2-3 postări. Uneori am postat mai des, aproape în fiecare zi, dar acum am lăsat-o la 4-5 postări pe săptămână.

Cine este publicul căruia vă adresaţi şi cine intra în legătură cu dumneavoastră pe Facebook? De ce la cine primiţi întrebări, comentarii?

Publicul în mare majoritate este format din localnici, dar am avut plăcerea să avem şi oameni care se află la mare depărtare de noi sau cei plecaţi din comuna noastra de mai mulţi ani. Noi în primul rând am vrut să ne adresăm cetăţenilor care se află în comună şi după aceea acelora care sunt plecaţi la munca sau mutaţi cu totul din comună sau acelora care au terminat liceul la noi. Primim comentarii de obicei de la cetăţenii din comună, dar avem şi câţiva cetăţeni aflaţi la muncă în străinătate care ne urmăresc mereu şi sunt bucuroşi că pot fi informaţi în legătură cu ceea ce se întamplă în comunitatea noastră. În mai mică masura am avut şi comentarii de la oameni de departe sau pe care nu îi cunoaştem.

Care au fost (dacă au existat) dificultăţile întâmpinate şi cum le-aţi făcut faţă?

Nu am avut dificultăţi majore, poate unele chestiuni legate de opoziţia politică. Nu am ripostat la acele comentarii deoarece nu am dorit politizarea paginii, şi nu consider că pe cetăţeni îi interesează acest aspect.

Care credeţi că sunt avantajele comunicării on-line pentru instituţia dumneavoastră?

În primul rând faptul că informaţiile cu privire la activitatea administraţiei locale sunt cunoscute mai bine de cetăţeni, acei cetăţeni care se informează on-line. În al doilea rând informaţiile diseminate sunt primite mult mai repede de către cetăţeni. În al treilea rând, dar foarte important, este faptul că primim un feedback de la cei care ne vizitează.

Ce vă propuneţi mai departe pentru utilizarea canalelor on-line?

În primul rand voi continua postările pe pagina de Facebook, dar m-am gandit să fac acelaşi lucru şi pe alte reţele de socializare.

Ştiţi câte conexiuni de internet sunt în comuna Ghioroc? Câte persoane au acces la internet?

Nu am o informaţie exactă, dar din discuţiile cu cei de la Telekom şi Digi avem aproximativ 700-750 de conexiuni, asta din totalul de aprox 1.100 de gospodării locuite. Pentru cei ce nu sunt conectati la internet primăria le oferă în mod gratuit posibilitatea de a se conecta prin intermediul unor antene Wi-Fi aflate în centrul comunei şi în satele aparţinătoare.

******

Primăria Ghioroc este activă pe Facebook din ianuarie 2013 şi are în prezent 1.768 Likes. Dacă ne raportăm la numărul total de locuitori (aproximativ 4.000), reiese că în jur de 44% dintre locuitori urmăresc postările ce vin pe Facebook, comentează şi se informează.

Majoritatea postărilor de pe pagină fac referire, aşa cum spunea şi domnul Corneliu, la lucrări de mentenanţă în zonă, cununii civile, anunţuri de interes public (de exemplu consultarea publica privind accesarea de fonduri europene pentru construirea unui afterschool și gradinita cu program prelungit). Popi Morodan Corneliu se află la primul mandat şi face parte din Partidul Social Democrat iar în 2012 Ziarul Financiar îl numea „cel mai responsabil primar din România” datorită faptului că „lucrează de o săptămână la pavarea unor străzi din localitate, alături de subalterni, pentru că nu are bani în buget să plătească muncitori, în condiţiile în care datoriile comunei sunt mai mari decât bugetul anual”.

Cu siguranţă sunt şi alte primării care sunt active pe Facebook (câteva exemple: Primăria Municipiului Oneşti are peste 4.500 de fani, Primăria Hunedoara are peste 87.000 de fani, Primaria Municipiului Brad are 1.900 de fani). Sperăm să putem face cât mai multe astfel de interviuri cu toate aceste instituţii. De ce am pornit cu Primăria Ghioroc? Pentru că noi îi considerăm un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte comunicarea în social media la nivel local, restrâns. Nu vrem să scoatem în evidenţă numărul de Likes cât mai ales gradul de interacţiune – Primăria Ghioroc se bucură de comentarii la aproape fiecare postare şi chiar de repartizări mai departe. De asemenea, instituţia răspunde la comentarii, atât la cele pozitive cât şi la cele critice constructive.

Un aspect pe care însă l-am remarcat şi cred că este un punct de discuţie la nivel strategic este identitatea de brand, dacă se poate discuta despre aşa ceva în cadrul administraţiei publice. La o căutare rapidă pe Facebook, structura numelui paginilor primăriilor este foarte diversă – de la Primăria [Nume oraş], Primăria [Municipiul xxx], Primăria [nume sat] etc, la fel şi sigla fiecărei instituţii (unele pagini au în locul logoului o poză cu clădirea instituţiei, altele cu sigla, altele cu diverse peisaje din localitate/municipiu etc). Cred că este nevoie de o afişare consecventă a acestor reguli de branding pentru ca, la nivel naţional, comunicarea instituţiilor publice să fie făcută în mod profesionist. Am scris mai multe despre aceste reguli de branding în Ghidul de Comunicare prin intermediul reţelelor sociale pentru administraţia publică din Romania, ghid lansat în colaborare cu Departamentul pentru Servicii Online şi Design din cadrul Guvernului României.

Noi le dorim celor de la Primăria Ghioroc mult succes în continuare, este un început foarte bun în ceea ce priveşte o administraţie responsabilă şi transparentă şi vă sfătuim să daţi exemplul lor mai departe pentru a ajunge la cât mai mulţi reprezentanţi de instituţii, care pot învăţa că în 2015 administraţia publică trebuie să se ducă înspre cetăţeni, în spaţiul media pe care aceştia îl frecventează, şi nu invers. Cred că în momentul în care această paradigmă a comunicării reactive, lăudative şi false se va inversa, vom vedea o adevărată modernizare a sectorului public. Până atunci, putem doar să promovăm exemplele de bune practici!

Dacă ştiţi de alte astfel de instituţii locale (mai mici sau mai mari), vă rog să le lăsaţi în comentariile acestui articol şi le vom analiza pe cât posibil pentru a le promova.

“Datele deschise sunt moneda de schimb a transparentei”, spune Antonio Acuña, Head of Data.gov.uk

Pentru a marca Ziua Internationala a Datelor Deschise, Coalitia pentru Date Deschise si Guvernul Romaniei (prin intermediul Departamentului pentru Servicii Online si Design) alaturi de multi alti parteneri locali sau internationali au organizat prima conferinta dedicata datelor deschise din Romania si impactul acestora in diverse domenii precum mediul de afaceri, cultura, justitie.

In programul conferintei am regasit invitati din Romania si din afara, printre care si pe Antonio Acuña, the Head of the Data.gov.uk – UK’s portal for open data.

Antonio a fost de acord sa vorbeasca cu echipa DigitalDiplomacy.ro despre angajamentului Marii Britanii pentru Date Deschise, munca sa si beneficiile pentru cetateni.

Un guvern nu poate fi transparent fara a-si deschide datele catre public

Cand a luat Marea Britanie decizia de a-si deschide datele institutionale si de ce? Care credeti ca sunt avantajele acestei initiative?

Procesul deschiderii datelor a inceput acum aproximativ 4 ani si principalul interes al membrilor guvernului de la acea data a fost legat de cantitatea foarte mare de date institutionale si modalitatea de a le folosi mai eficient. Data.gov.uk a fost rezultatul acestui interes si initiative.

De ce a devenit Marea Britanie interesata de acest subiect? Dintr-un motiv foarte simplu si evident – un guvern nu poate fi transparent fara a-si deschide datele catre public. Datele deschise sunt moneda de schimb a transparentei. Exista insa niste capcane la care trebuie sa fim atenti – daca un cetatean ar cere guvernului sa fie transparent si acesta din urma ar deschide de exemplu bugetul de stat, dar intr-un format care necesita instalarea unui anumit program de software pentru a-l citi, atunci acest lucru nu inseamna transparenta. Acel format trebuie sa fie accesibil oricui, in orice situatie.

Un alt motiv pentru care ne-am propus sa excelam la acest capitol este dat de faptul ca in general guvernele nu sunt eficiente in a refolosi datele existente. De exemplu, un department ar face un studiu si apoi un alt department ar decide sa realizeze un studio oarecum similar si deci ar cheltui in mod inutil fonduri. Ideea este sa stim ce fel de date avem si sa le folosim/refolosim in mod eficient.

Marea Britanie isi propune sa fie cel mai transparent guvern din lume iar datele deschise ii permit sa isi atinga acest obiectiv. Data.gov.uk este o modalitate de a scoate la suprafata o multitudine de informatii la care cetatenii au dreptul.

Ce fel de date pot fi gasite pe Data.Gov.uk?

In prezent avem in jur de 20.000 seturi de date disponibile pe portal iar diversitatea lor este extraordinara – de la informatii privind tabere militare, date privind traficul aerian sau calitatea aerului pana la salinitatea lacurilor sau informatii legate de fortele de politie.

Cum se pozitioneaza departamentul dumneavoastra in cadrul guvernului?

Avem o echipa numita Transparency and Open Data Team. Suntem parte din Cabinetul Primului Ministru astfel incat monitorizam cum institutiile guvernamentale gestioneaza procesul deschiderii datelor si lucram direct cu aceste departamente pentru a ne asigura ca inteleg in mod corect ce inseamna datele deschise si ca lucreaza eficient. De asemenea, fiecare departament are una sau mai multe persoane specifice pe care noi ii numim Open Data Champions, care au ca responsabilitate sa deschida datele institutiei lor catre public. Avem in jur de 1.300 de entitati ce publica pe data.gov.uk. Si dintre acestea, sunt multe institutii mici, precum spitale locale sau alte tipuri de agentii regionale si locale – ceea ce denota faptul ca proiectul a trecut bariera administratiei centrale.

Ce fel de proiecte au rezultat de pe urma datelor deschise pe Data.Gov.UK? Care este beneficiul direct asupra cetatenilor?

Avem in jur de 389 aplicatii create pe baza datelor disponibile pe data.gov.uk. Un exemplu concret ar fi una dintre aplicatiile din domeniul imobiliar – exista o aplicatie care poate ajuta cetatenii sa isi gaseasca o locuinta pe baza unui set prestabilit de criteria precum prêt, distanta fata de statia de tren sau autobuz, apropierea de o scoala buna de matematica si asa mai departe. Deci un cetatean poate folosi aceasta aplicatie pentru a-si gasi o locuinta care indeplineste criteriile pe care acesta le are. Este vorba despre un serviciu pe care aceste date il pot oferi.

Un alt exemplu al unei aplicatii foarte practice – o harta a iluminatului stradal. Dupa cum probabil stiti, se poate intampla ca lampile de pe strada sa se arda si deci sa nu avem strazi iluminate corespunzator. Sa spunem ca sunt un cetatean care are nevoie sa ajunga de la gara sau de la metrou acasa – as putea sa folosesc o aplicatie care da imi genereze un traseu format din strazi iluminate corespunzator. Imi introduc geo-locatia precum si destinatia si pot gasi un traseu sigur pentru a ajunge acasa. Este vorba despre lucruri simple, care pot face diferenta.

Tehnologia faciliteaza accesul populatiei la informatie

Cum vedeti progresul tehnologic? Ar putea acesta influenta modul in care guvernele isi deschid datele?

Bineinteles, dar nu in sensul in care impactul este asupra datelor in sine, ci asupra modului in care datele sunt utilizate. Tehnologia ne ofera oportunitati din ce in ce mai multe de a folosi informatia brut ape care orice institutie publica o detine. Tehnologia nu face altceva decat sa faciliteze accesul populatiei la acea informatie. Este atat de simplu.

Datele deschise sunt precum electricitatea. Nu ne pasa despre ea, ne intereseaza doar serviciile pe care ni le poate oferi

Romania se afla la inceputul procesului de a-si deschide datele catre cetateni. Ati avea un sfat pentru autoritatile romanesti in acest sens?

Sfatul meu ar fi unul simplu: intotdeauna pare mai complicat decat este de fapt! Publicati cat mai multe date. Chiar daca este un document scanat, publicati-l. bineinteles ca acest lucru nu ar fi ideal, insa macar oferiti acces la niste informatii. Este un inceput. Cu timpul va veni si dialogul – sunt convins ca publicul va va forta sa purtati un dialog pe aceasta tema, legat de nevoia de a face publice informatiile pe care institutiile statului le detin, ce date sunt disponibile.

Ca regula generala insa – nu incetati sa publicati informatii si seturi de date.

Datele deschise sunt precum electricitatea. Oamenilor nu le pasa despre datele deschise, dar le pasa despre serviciile ce le sunt oferite. Nu ne pasa de compania furnizoare de electricitate, nu ne pasa nici activitatile lor sau de modul in care curentul electric este creat, dar ne intereseaza ca atunci cand apasam intrerupatorul de curent, sa se aprinda becul. In acelasi mod, vor fi dezvoltari care vor prelucrat datele deschise, vor fi institutii care vor oferi diverse servicii catre public si vor fi si cetateni care le vor folosi. Poate nu toti. Insa cu siguranta cetatenilor le va pasa ca acele date sa fie oferite, sa fie disponibile, sa stie ca institutiile statului sunt deshise si transparente. Acest lucru este important.

Antonio Acuna is Coordonatorul Data.gov.uk, un portal de date britanic menit sa ofere data guvernamentale non-personale in format deshis. A fost lansat in beta in septembrie 2009 si lansat oficial in ianuarie 2010. In februarie 2015 continea peste 19.343 de seturi de date deschise.

Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisa (Open Government Partnership) este un acord international ce vizeaza angajarea guvernelor in promovarea transparentei, combaterea coruptiei si utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare si dialogul cu cetatenii, in special prin elaborarea si implementarea de politici in domeniul datelor publice deschise. Romania a aderat la aceasta initiativa in anul 2012, moment la care a creat si un Plan national de actiune 2012-2014 pentru implementarea angajamentelor asumate. Puteti gasi aici o evaluare independenta a angajamentelor luate de Romania si modul in care ele au fost duse sau nu la bun sfarsit.

Daca va intrebati ce sunt datele deschise, ele sunt date produse sau detinute de catre autoritatile publice, care sunt puse la dispozitia cetatenilor in mod gratuit, usor de accesat, reutilizat si redistribuit. Datele deschise se caracterizeaza, in principal, prin urmatoarele: sunt procesabile prin mijloace automate, sunt furnizate intr-un format deschis, asupra caruia nicio entitate nu detine control exclusiv si, de asemenea, beneficiaza de o licenta deschisa, care permite folosirea libera a datelor, inclusiv in scop comercial, fara ca aceasta sa fie limitata prin drepturi de proprietate intelectuala.

Portalul oficial al Romaniei pentru date deschis este data.gov.ro. Portalul este deocamdata in beta, a fost lansat in noiembrie 2013 si contine pana in prezent 249 de seturi de date de la autoritati centrale, locale, precum si diverse alte institutii ale statului. Activitatea de deschidere a datelor este coordonata de echipa Departamentului pentru Servicii Online si Design din cadrul Cancelariei Primului Ministru.