Anthony Simon: ”Cea mai mare provocare pentru comunicarea noastră este ca aceasta să fie relevantă, interesantă și utilă.”

În doar câțiva ani, Guvernul Marii Britanii a reuști să revoluționeze modul în care comunică online, lansând un singur domeniu guvernamental, GOV.UK și transformând modul în care rețelele sociale sunt utilizate pentru comunicarea de știri și informații despre activitatea Cabinetului.

Alte guverne din Europa, inclusiv cel din România, privesc cu interes utilizarea eficientă a social media pentru comunicarea mesajelor guvernamentale către categorii diferite tipuri de public, atât intern cât și extern și sunt dornice să învețe.

Recent am publicat un interviu cu Sean Larkins (@SeanLarkins1), Director Adjunct al Departamentului de Comunicare Guvernamentală pentru Cabinetul Primului Ministru și pentru Cabinet Office, cu privire la comunicarea guvernamentală dintr-o perspectivă strategică, iar acum vă oferim un interviu special cu accent pe dimensiunea digitală a comunicării guvernamentale.

Dl Anthony Simon (@anthonysimon), Directorul Departamentului de Comunicare Digitală (@ukgovcomms) pentru Guvernul Marii Britanii (@number10gov) și Cabinetul Primului Ministru (@cabinetofficeuk), a fost deschis în a împărtăși cu noi ideile sale cu privire la provocările și beneficiile mediului digital pentru administrația publică în general, precum și cu privire la povestea de succes a guvernului britanic.

Am făcut mai mult pentru a încuraja funcționarii noștri publici să utilizeze rețelele sociale pentru a interacționa cu publicul. Nu mai putem fi văzuți doar ca birocrați fără chip; avem nevoie să ascultăm, să contribuim și să interacționăm cu oamenii pe care îi servim.

1. Cum considerați evoluția utilizării rețelelor sociale de către Guvernul Marii Britanii și Cabinetul Primului Ministru, în ultimii ani?

Am realizat câteva schimbări consistente în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale. Am creat conținut care este mult mai interesant, cum ar fi prin utilizarea graficelor și fotografiilor. Acest lucru a avut ca rezultat o mai mare frecvență de împărtășire a conținutului postat decât înainte.

Am făcut, de asemenea, mai mult pentru a încuraja funcționarii noștri publici să utilizeze rețelele sociale pentru a interacționa cu publicul. Nu mai putem fi văzuți doar ca birocrați fără chip; avem nevoie să ascultăm, să contribuim și să interacționăm cu oamenii pe care îi servim. Dar realizăm acest lucru într-un mediu de susținere, oferind principii directoare pentru utilizarea rețelelor sociale, astfel încât personalul nostru să aibă o mai bună înțelegere a beneficiilor și riscurilor acestei abordări.

2. Care au fost cele mai mari provocări pentru ca tranziția comunicării Guvernului în era digitală să fie de succes? Și care au fost beneficiile utilizării canalelor digitale pentru comunicarea instituției dumneavoastră?

Cea mai mare provocare pentru comunicarea noastră este ca aceasta să fie relevantă, interesantă și utilă. Acum câțiva ani, nu excelam la nicio categorie mai sus menționată. Guvernul britanic  avea sute de website-uri separate, care nu făceau altceva decât să deruteze utilizatorul. Acum avem doar un singur website pentru Guvernul Marii Britanii (GOV.UK). Acest lucru oferă un spațiu unic pentru tot conținutul, toate servciile și tranzacțiile guvernamentale. Aceasta duce la o experiență unitară, iar utilizatorii obțin mai rapid informațiile de care au nevoie. Canalele digitale sunt acum frecvent locul unde oamenii merg în primă instanță pentru a obține informații. Guvernul s-a ridicat la nivelul provocării de a folosi social media și alte site-uri web pentru a ajunge la publicul său. Principalele provocări au fost de a se asigura că avem comunicatori pregătiți pentru era digitală. La sfârșitul anului 2013, am revizuit capacitatea noastră de comunicare în era digitală. Un grup de experți externi ne-a spus că în timp ce guvernul stătea bine în ceea ce privește comunicarea digitală, acest lucru era compensat de capacitatea publicul nostru, care creștea într-un ritm mai alert. Noi oferim în prezent comunicatorilor noștri sprijinul, orientarea și formarea de care au nevoie pentru a continua să le îmbunătățim abilitățile.

3. Care considerați a fi principalele trei evenimente, offline sau online, pentru care prezența pe rețelele sociale a avut un impact semnificativ?

Am participat la mai multe evenimente cărora le-am dat un impuls major cu prezența noastră digitală. Acestea includ:

Jocurile Olimpice de la Londra, 2012 – Departamentul de Comunicare Digitală al Guvernului a fost responsabil pentru asigurarea bunei funcționări a Jocurilor dintr-o perspectivă guvernamentală. Aceasta a inclus o echipă de social media care a răspuns la întrebările adresate de mass-media și public.

Summit-ul G8, Irlanda de Nord 2013 – Guvernul Marii Britanii și Cabinetul Primului Ministru au condus o echipă de social media de la eveniment. Aceasta a avut ca obiectiv interacțiunea cu ONG-urile și organizațiile caritabile  și a transformat summitul G8 în cel mai discutat eveniment de acest gen în mediul online din istorie.

Summit-ul NATO, Țara Galilor 2014 – Guvernul Marii Britanii și Cabinetul Primului Ministru au fost integrate în operațiunea principală de comunicare. Din nou, au reușit să transforme summitul NATO în cel mai dezbătut eveniment în mediul online.

4. Cât de important considerați că este a avea și a actualiza periodic o strategie de social media pentru comunicarea Guvernului? Cum a luat formă această politică social media și ce tip de mesaje, postări sau raspunsuri determină un angajament mai mare pentru conturile dumneavoastră și echipa pe care o gestionați?

Strategia este în mod deliberat simplă, pentru a o face cât mai accesibilă pentru tot personalul. Politica social media a fost dezvoltată în colaborare cu colegi din întregul guvern, inclusiv cu Departamentul Comunicării Digitale al Guvernului, Departamentul Resurse Umane și cel de proprietate și etică.  Măsura în care are loc nivelul de angajament este responsabilitatea departamentului sau echipei care se ocupă de acest lucru.

5. Care credeți că este impactul comunicării digitale pe relația cu mass-media tradiționale? Canalele mass-media vă urmăresc conturile digitale pentru a obține informații?

Cu siguranță folosim acum rețelele sociale pentru a influența agenda zilnică a știrilor tradiționale. Multe anunțuri făcute acum sunt transmise mai întâi pe canalele digitale. De exemplu, când Primul Ministru anunță noi miniștri, anunțurile sunt acum realizate prin intermediul contului @Number10gov. Acesta ajunge la aproape 3 milioane de utilizatori, față de doar un grup restrâns de părți interesate.

6. Care este, în opinia dumneavoastră, următoarea frontieră pentru comunicarea guvernelor pe social media? Și ce oportunități aduce 2015 pentru uvernul Marii Britanii și Cabinetul Primului Ministru?

Vizualizarea va fi, probabil, principala temă pe anul 2015. Este vorba despre crearea de conținut captivant și vizual interesant. Acest lucru este adesea dificil de realizat, dar atunci când este făcut în mod corespunzător, într-adevăr ridică nivelul de interacțiune. Aceasta este următoarea frontieră, dar și o oportunitate importantă pentru noi pe parcursul anului.

7. Care este, în opinia dumneavoastră, factorul cel mai important pentru orice comunicare realizată de guverne, inclusivcel al România, pentru a fi eficientă pe social media?

Aș spune că e vorba de conținut. Amintiți-vă că pe rețelele sociale Guvernul concurează pentru spațiu pe feed-urile oamenilor, pe Twitter și Facebook, cu prieteni și alte conturi de profil înalt. Conținutul nostru trebuie să fie interesant, de încredere și de cea mai înaltă calitate.

Provocarile si oportunitatile unei reforme a comunicarii in administratia publica. Interviu cu Sean Larkins, Director Adjunct al Departamentului de Comunicare Guvernamentală la Cabinetul Primului Ministru al Marii Britanii

Marea Britanie realizează o muncă de pionierat în domeniul comunicării digitale a administrației publice, atât pentru publicul intern, cât și pentru publicurile externe, prin intermediul diplomației digitale.

Începând cu anul 2012, numeroase schimbări au avut loc, la nivel structural, respectiv prin modul de  organizare a instituțiilor publice și modul de alocare a resursele pentru activitatea de comunicare, dar și la nivel operațional, referindu-ne la modul în care provocările de comunicare sunt adresate. Iar toate acestea au avut loc datorită conturării unei gândiri strategice și a unei viziuni pentru comunicarea realizată de administrația publică.

În ceea ce privește procesul de eficientizare a comunicării în administrația publică în Marea Britanie, dl. Sean Larkins, @SeanLarkins1, Director Adjunct al Departamentului de Comunicare Guvernamentală pentru Cabinetul Primului Ministru și pentru Cabinet Office, a condus echipa care a generat și coordonat reforme complexe în domeniu, inclusiv prin crearea Serviciului de Comunicarea Guvernamentală.

sean larkins 1

Foto: Sean Larkins

Tocmai de aceea, am fost încântate de faptul că dl. Larkins a fost de acord să ne împărtășeasă, în exclusivitate, câteva aspecte din activitatea sa și din reforma procesului de comunicare, pe care a coordonat-o pentru Guvernului Marii Britanii.

 

1. Domnule Larkins, în opinia dumneavoastră, care au fost principalele provocări comunicaționale cu care s-a confruntat Guvernul britanic în ultimii trei ani?

Am realizat că în afară de legislație, reglementări și taxe, communicarea este una din cele patru pârghii ale guvernării: atunci când este făcută bine, contribuția comunicării la furnizarea politicilor guvernamenrale este semnificativă. Ne-am propus să ne asigurăm că activitățile de comunicare ale Guvernului Marii Britanii sunt:

  • Eficace. Am realizat o analiză a capacității echipelor de comunicare în cadrul întregului guvern; am introdus evaluări obligatorii a tuturor programelor de comunicare; și am început să lucrăm mai îndeaproape cu experți externi, precum Google;
  • Eficiente. Am creat primul plan de comunicare guvernamental; am conturat o temă de bază pentru comunicarea guvernamentală; și am dezvoltat patru campanii de comunicare la nivelul întregii administrații, care s-au centrat pe domenii de politici prioritare, precum economie, dezvoltare și construirea unei societăți mai corecte. Am redus numărul comunicatorilor și am introdus un nou focus pentru campanii low-cost, care să aibă utilitate maximă pentru contribuabili;
  • Profesionale. Am introdus Serviciul de Comunicare al Guvernului ca organism profesional pentru persoanele care lucrează în comunicarea guvernamentală. Am introdus competențe de bază și un program major de dezvoltare profesională pentru a ne asigura că am avem cele mai bune abilități în cadrul guvernului. În numele fiecărui minister am preluat responsabilitatea pentru recrutarea de personal entry-level în profesia de comunicator, cu scopul de a stabili standarde mai ridicate pentru noii recruți. Am introdus un program special pentru personalul de conducere și un program separat pentru personalul de juniori care prezintă potențial excepțional.

Toate acestea au fost făcute ca parte a unui program oficial de schimbare, care a văzut, de asemenea, pentru prima dată, introducerea unui sediu central pentru comunicarea de stat din Marea Britanie – asemănător cu modul în care o corporație multinațională își organizează activitatea de comunicare.  Sediul ajută în coordonarea activităților între ministere și asigură un grad mai ridicat de schimb de bune practici, competențe și cunoștințe.

 

2. Această reformă în comunicare a fost doar pentru administrația centrală sau a fost o reformă de sus în jos cu impact și pentru administrațiile locale?

Reforma comunicării guvernamentale a fost condusă de la centru, dar susținută și livrată de către toate ministerele și către un număr mare de agenții guvernamentale. Ne-am dorit să stabilim puncte de referință pentru comunicarea publică la cel mai înalt nivel, astfel că am început să lucrăm mult mai îndeaproape cu autoritățile locale/ municipalități, cu sistemul de sănătate și cu serviciile de urgență, astfel am putut învăța și face schimb de bune practici cu aceste instituții. De asemenea, ne-am uitat la sectorul privat pentru a identifica ce putem învăța de la organizatii, cum ar fi Google, grupuri de agenții precum WPP și organizații din sectorul privat dintr-o serie de domenii, inclusiv servicii financiare, transport și ospitalitate.

 

3. Ce a determinat guvernul britanic să facă aceste schimbări?

Când a fost ales un nou guvern în 2010, miniștrii ne-au pus trei întrebări: câți oameni lucrează în domeniul comunicării de stat? Cât costã? Și este eficient? Din cauza structurii „federale” a guvernului, nu am putut răspunde la aceste întrebări. Ministerele își stabileau propriile campanii și nu a existat niciun control global al cheltuielilor. Nu a exitat nicio definiție a ceea ce înseamnă „comunicare”: a fost dificil să se identifice cine a lucrat pentru comunicare, așa că nimeni nu a ținut o evidență. Și doar o mică parte din programele guvernamentale de comunicare au fost evaluate, astfel că nu am putut demonstra dacă ceea ce a fost făcut a ajutat cu adevărat livrarea politicilor guvernamentale.

 

4. Primul plan guvernamental pentru o comunicare proactivă a fost dezvoltat în 2012. Cum vedeți evoluția Planului de comunicare, acum la a treia ediție? Și care au fost principalele provocări și beneficiile ale realizării unui astfel de plan?

Primul plan anual, de fapt, doar a identificat și a adunat toate programele de comunicare planificate în cadrul Guvernului (au fost peste 300 de programe diferite). Acesta a identificat, de asemenea, domeniile în care ministerele ar trebui să lucreze mai mult împreună (de exemplu, patru ministere au în comun responsabilități pentru reducerea emisiilor de carbon, dar nu lucrau prea mult împreună).

Al doilea Plan anual a fost conceput pentru a identifica prioritățile la nivelul întregului guvern și pentru a asigura o mai bună coordonare și targetare a comunicării guvernamentale. Cel de-al treilea Plan a fost mai mult de o strategie decât un plan – pentru stabilirea priorităților și obiectivelor colective, de exemplu, și pentru introducerea unui nou cadru de planificare a campaniilor, unic pentru întreg guvernul. Acesta a prezentat, de asemenea, câteva exemple de activități foarte reușite.

A aduce laolaltă activitățile a aproximativ 20 de ministere și peste 200 de agenții guvernamentale este dificil fără o idee clară de la centru cu privire la priorități și de ce este nevoie pentru a le realiza. Așa că am lucrat îndeaproape cu biroul Primului-ministru și cu Miniștrii pentru a  stabili o direcție clară și o temă centrală a guvernului – în așa fel încât toată lumea care lucrează în domeniul comunicării guvernamentale – indiferent de Minister – să își poată identifica contribuția pentru livrarea obiectivelor guvernului. O viziune clară a priorităților a determinat, totodată, și posibilitatea de a reduce cantitatea de comunicare realizată de guvern – investind mai mult pe campanii mari, la nivelul mai multor instituții guvernamentale, și mai puțin pe programe mici, care era puțin probabil să fie eficiente.

 

5. Cât de important este mediul digital pentru comunicarea realizată de Guvernul Marii Britanii și cum gestionați utilizarea mass-media tradiționale și a noilor media pentru a transmite informații către publicuri și pentru a interacționa cu acestea?

Ne desfășuram activitatea după o politică „implicit digital”. Acest lucru înseamnă că ne uităm în primul rând la cele mai bune moduri în care politici, servicii și mesaje pot fi livrate online. Ne concentrăm asupra nevoilor și capacităților publicului, la ce canale sunt cele mai populare și care mesageri sunt cel mai de încredere. Lucrăm în mod egal cu bloggeri și jurnaliști din mass-media tradiționale. De exemplu, realizăm dialoguri cu publicul prin intermediul Twitter și Facebook.

Însă, suntem foarte conștienți de faptul că unele comunități și publicuri nu sunt online, motiv pentru care lucrăm pentru a informa publicul, de asemenea, prin intermediul partenerilor și a părților interesate și prin mass-media.

Cu toate acestea, ne-am îndepărtat de la a plăti pentru mesaje în mass-media, cum ar fi publicitatea, către canale media propii – cum ar fi conturile noastre online și a personalului de la guvern – și către mass-media influențate, prin editoriale și conținut.

 

6. Care sunt cele mai de succes / inovatoare proiecte și care credeți că vor fi principalele oportunități și provocări anul acesta pentru echipa de comunicare a Guvernului britanic?

În primul rând, obiectivul nostru privind schimbările de comportament. Majoritatea mesajelor transmise de guvern populației sunt să nu mai facă un anumit lucru (cum ar fi fumatul), să înceapă să facă ceva (cum ar fi o dieta mai sanatoasă) sau să continue să facă ceva (cum ar fi plata impozitelor online). Ne-am îndepărtat de la era Ofițerului de Presă care vorbește doar cu jurnaliștii, la o epocă în care comunicatorii guvernamentali trebuie să înțeleagă domenii cum ar fi psihologie, etnografie, economie și elaborarea de politici publice.

În al doilea rând, unele din campaniile noastre de sănătate au fost un succes enorm. Evaluarea campaniei noastre cu privire la prevenirea accidentului vascular cerebral, de exemplu, a arătat că fiecare £1 cheltuită pe comunicare a economisit Serviciului Național de Sănătate aproape £15; am arătat cu succes că atunci când comunicarea este realizată bine, aceasta este o investiție și nu un cost.

În al treilea rând, suntem foarte mândri de campaniei GREAT Britain, care este cea mai ambițioasă campanie de marketing internațional din Marea Britanie, implementată vreodată. Campania a generat un venit direct la economia Marii Britanii de peste 1 miliard de lire sterline de când a fost lansată în 2012, iar acum este activă în 144 de țări. Campania reunește toate activitățile guvernului britanic din străinătate și implică 17 Ministere și peste 300 de companii britanice și personalități high-profile, cum ar fi sportivi, muzicieni, actori și antreprenori.

Anul care urmează va fi unul ocupat și cu provocări. Sunt alegerile generale în 2015 și trebuie să demonstrăm următorului guvern faptul că, comunicarea guvernamentală din Marea Britanie este într-adevăr la cel mai înalt nivel și oferă valoare pentru bani într-o perioadă de austeritate. După  referendumul de independență din 2014, trebuie să re-conectăm cu o gamă largă de public din Scoția. Trebuie să continuăm să livrăm proiecte excepționale de comunicare de criză pe probleme globale, cum ar fi Ebola. Și trebuie să continuăm să ne concentreze asupra modului în care comunicarea bazată pe tipuri de comportament poate fi mai eficace decât legislația, reglementările și impozitarea continuă.

 

7. Poate Marea Britanie sa fie un model pentru reformă în comunicarea guvernamentală pentru alte țări, inclusiv România? Dacă da, care ar fi sfatul dumneavoastră pentru ca schimbarea să fi eficientă?

Absolut! Sfatul meu pentru o schimbare eficientă ar fi să se înceapă cu o viziune clară a ceea ce se dorește a realiza: reforma poate genera respect pentru comunicare – dar generează și teamă.

Puneți publicul în centrul viziunii și provocați-vă să realizați schimbări majore. Am constatat că un management al proiectelor puternic a fost esențial: poate suna birocratic, dar fără a trage la răspundere persoanele, vechile obiceiuri (proaste) mor greu. Trecerea de la publicitate cu buget mare la PR cu costuri reduse este grea fără o evaluare clară, care să demonstrează că, într-adevăr, comunicarea duce la îndeplinirea obiectivelor politice.

Am fost de acord la început că vom avea succes atunci când:

• Toate activitățile majore de comunicare au o strategie definită
• Campanii se bazează pe cunoștințe, cercetare și dovezi
• Departamentele și agențiile guvernamentale lucrează mai bine împreună
• Fiecare campanie are repere clare și utilizează mai multe canale media
• Știm care este povestea și cum să o facem relevantă pentru cetățeni
• Ne evaluăm munca și înțelegem ce schimbare de conștientizare, înțelegere și comportament trebuie să realizăm
• Avem încrederea liderilor noștri politici.

Am realizat tot ceea ce ne-am propus? Nu – schimbare reală necesită timp. Dar suntem, cu siguranță, pe drumul cel bun!

––

Cred că veți fi cu toții de acord cu mine când spun că acest tip de comunicare, cea realizată de Guvernul Marii Britanii, ar trebui, într-adevăr, să fie un model pentru o reformă cuprinzătoare a procesului de comunicare în administrația publică românească. Iar dl. Larkins a oferit mai multe elemente importante pentru o abordare eficientă.

 

 

Ministerul Fondurilor Europene: „În 2013, traficul site-ului instituției provenit din rețelele de socializare a crescut cu 80%”

Interviul special al acestei luni a fost posibil datorita doamnei Diana Gherghita – Mihaila, responsabila cu strategia de comunicare online a Ministerului Fondurilor Europene. O cunosc pe Diana de multi ani si i-am admirat intotdeauna creativitatea si profesionalismul, fie daca a fost vorba despre design interior, jurnalism sau PR. Acum lucreaza in cadrul Ministerului Fondurilor Europene, un minister relativ nou infiintat care se pare ca a reusit sa devina mai deschis, mai transparent si mai sociabil online, iar asta in ciuda faptului ca principalele informatii generate constau in cifre si grafice. Ministerul este acum activ pe Facebook, Twitter si alte retele in timp ce domnul ministru Teodorovici pare un sustinator al comunicarii online. Va las cu un interviu interesant din care aflam cum unul dintre cele mai importante ministere din Romania a ales sa foloseasca media online in comunicarea sa. 

Cum aţi luat decizia de a comunica în mediul online și de ce?

Decizia de a comunica în mediul online a fost una firească. Eu m-am alăturat echipei de consilieri a ministrului Eugen Teodorovici la scurt timp după numirea sa în funcție și de la înființarea Ministerului Fondurilor Europene. La acel moment nu exista o persoană sau un departament care să se ocupe cu precădere de comunicarea online prin intermediul rețelelor de socializare, networking și sharing. Era ceva ce nu aveam, ce ne lipsea și de care nu am fi putut face abstracție având în vedere dezvoltarea continuă a new media. Ministrul Teodorovici este o persoană activă, dinamică, care comunică într-un stil foarte deschis.

Care au fost (dacă au existat) dificultăţile întâmpinate şi cum le-aţi făcut faţă?

Odată create conturile pentru minister și pentru ministru pe rețelele pe care le folosim (Facebok, Twitter, Linkedin, Slideshare, Wikipedia, etc.), a început munca propriu-zisă. A trebuie să construiesc o identitate pentru fiecărei în parte, în funcție de publicul pe care știam că îl putem atinge prin utilizarea lor. Ministerul, ca și instituție, ”comunică” altfel decât ministrul, iar rețelele în sine au publicuri diferite, cu preocupări și interese distincte.

Treptat mesajele au început să stârnească reacții. Primii care au postat au fost – cum se întâmplă adesea – cei care aveau o percepție negativă vizavi de fondurile europene. Din păcate, anii de dinaintea înființarii MFE au fost marcați de performanțe scăzute la acest capitol, iar percepția generală nu ne-a fost deloc favorabilă. A trebuie să luptăm cu mentalități, cu prejudecăți pentru a face ca mesaje bazate pe activitățile întreprinse de minister să străbată și să fie apreciate corect.

Am avantajul de a lucra cu un ministru performant, care a obținut rezultate într-un moment în care mulți credeau că mare parte din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013 sunt pierdute. Rata absorbției curente a crescut de mai bine de trei ori, iar toate programele pre-suspendate au fost deblocate. Chiar și așa, cei care aveau o idee preconcepută despre fonduri au avut nevoie de timp pentru a asimila noua realitate și pentru a reacționa în consecință. Astăzi sunt mult mai puțini cei care mai au nemulțumiri față de ceea de înseamnă proiecte cu finanțare europeană, numărul susținătorilor fiind în continuă creștere.

2013 a fost un an experimental în ceea ce privește comunicarea online, tot ce am realizat neimplicând niciun cost și, deci, nicio cheltuială. Paginile de Facebook au crescut organic, iar toate conturile create sunt varianta basic, gratuită. Ministerul nu a cumpărat reclamă și nici nu și-a promovat cu bani conținutul pe rețelele de socializare până la această dată. Același lucru este valabil și în cazul conturilor ministrului Teodorovici. Având în vedere că noul algoritm Facebook defavorizează conținutul nesponsorizat, am încercat să compensez prin creativitate și prin modul simplu și clar de prezentare a informației. Pun un mare accent pe infografice și încerc în permanență să îmi îmbunătățesc tehnica de realizare a acestora.

Cum contribuie activitatea online la strategia de comunicare generală a ministerului? 

Prin rețelele de socializare, networking și sharing pe care le folosim (Facebok, Twitter, Linkedin, Slideshare, etc.) încercăm să comunicăm cu precădere cu publicul tânăr și/sau specializat. Sunt mulți cei care sunt interesați de acest domeniu, dar care nu știu de unde să își ia informațiile. Pe ei încercăm să îi ajutăm, să îi facem să reacționeze și să aibă o atitudine pro-activă.

Din cea mai recentă analiză realizată la nivelul mijloacelor de comunicare online ale ministrului și ministerului (mai puțin site, alimentat cu conținut și gestionat de o altă echipă), a rezultat că numărul celor care apreciază activitatea desfășurată este în continuă creștere și că informațiile transmise sunt mult mai bine înțelese.

Cât privește pagina web oficială a MFE, aceasta va cunoaște o transformare în viitorul apropiat, urmând să înglobeze și informații venite de la Autoritățile de Management ce au intrat recent în subordinea ministerului.

Există susţinere din partea conducerii ministerului în ceea ce priveşte comunicarea online?  Cât de importantă este aceasta?

Comunicarea online devine din ce în ce mai importantă în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. În 2013, traficul site-ului instituției generat de rețelele de socializare a crescut cu 80%. Este o cifră care vorbește de la sine!

Ministrul Teodorovici își verifică regulat conturile de Facebook și Twitter și citește mesajele și comentariile pe care le primește. Consideră că este foarte important să asculte ce îi spun beneficiarii de fonduri europene.

”Rețelele de socializare sunt o bună modalitate de a comunica deschis și direct cu beneficiarii de fonduri europene, cu persoanele interesate de acest domeniu. Apreciez orice fel de mesaje, pozitive sau negative, pentru că ele sunt cele care îmi spun ce trebuie să fac pe mai departe.

Îmi verific constant contul de Facebook. Am aplicația instalată pe telefonul mobil și încerc să răspund direct sau prin echipa mea de comunicare tuturor solicitărilor primite. Îmi doresc foarte mult ca domeniul fondurilor europene să fie din ce în ce mai bine înțeles și să vedem în România cât mai multe proiecte de succes realizate cu sprijinul Comisiei Europene.

Tot mai mulți oameni își iau informațiile de pe internet, așa că este fundamental ca instituțiile publice să fie și ele prezente acolo. Susțin foarte mult comunicarea online, pentru că ea contribuie la disemninarea extrem de rapidă a datelor către cei care au nevoie de ele. Numai astfel vom ajunge la rezultatele pe care ni le dorim!

Eugen Teodorovici, Ministerul Fondurilor Europene

Care credeţi că sunt avantajele comunicării online pentru instituţia dumnveavoastră?

Cel mai mare avantaj este interacțiunea cu publicul dinamic, preponderent tânăr, care este mai tot timpul conectat la noile tehnologii și care își caută informațiile cu precădere în mediul online. Apoi mai avem un mare atu, acela de a comunica cu rapiditate informații brute, nefiltrate de presă. Se elimină astfel factorul subiectivism ce ar putea apărea din interpretarea datelor.

Statisticile ne arată că tot mai mulți români se informează de pe internet, folosind smartphone-uri, laptop-uri și tablete. Este un semnal suficient de puternic pentru a ne adapta mesajele mediului online.

Pe ce reţele sociale aţi ales să comunicaţi şi de ce?

Comunicăm preponderent pe Facebook și asta deoarece rețeaua este foarte populară în rândul utilizatorilor români. Twitter, principalul competitor de pe piața americană, nu are aceeași aploare în țara noastră. Mizăm însă pe faptul că tendințele se schimbă în timp, așa că rămânem activi și acolo.

La începutul fiecărei luni postăm pe Slideshare newsletterul Ministerului Fondurilor Europene, în care sunt incluse cele mai importante știri din ultimele 30 de zile. Este practic o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în săptămânile anterioare. În cazul în care ați ratat o știre, o regăsiți aici!

De-a lungul timpului am testat și alte rețele, precum Flickr sau Pinterest, dar am ajuns la concluzia că impactul este mult prea mic, așa că pentru moment, am încetat să mai promovăm conținut prin aceste canale.

Cum stabiliţi modul în care sunt actualizate canalele de comunicare (ex: pe baza unei strategii sau în funcţie de activităţile ministerului şi evenimentele conexe de interes ale acestuia)?

Există o strategie mare, cu repere generale, de care țin seama în mod constant. Am creat însă niște proceduri care îmi ușurează munca pe lucruri ce se întâmplă cu regularitate. Un exemplu este agenda ministrului, pentru care am creat un template în care nu trebuie decât să actualizez conținutul în funcție de ce urmează să se întâmple într-o zi sau alta. Sunt însă și evenimente care stau la baza unor noi campanii de comunicare, cum este cazul celei dedicate Zilei Europei (9 mai) sau celei pentru Zilei Copilului. În acest an, pentru 9 mai, am creat o broșură cu informații legate de UE, de principalele sale instituții și de evenimentele organizate cu acest prilej. A fost foarte bine primită în mediul online.

Pentru a celebra Ziua Copilului, am creat o campanie complexă, ce a demarat la jumătatea lunii mai și se încheie pe 30 iunie. Aceasta a constat într-un concurs de desen, pictură, grafică și fotografie derulat în mai multe școli bucureștene, un eveniment de amploare în Parcul Kiseleff – unde elevii participanți au fost premiați, iar toți copiii prezenți au cântat, au dansat, s-au întâlnit cu personaje din poveștile preferate și au asistat la o piesă de teatru interactivă și la o reprezentație de magie – și o expoziție de o lună în cadrul MFE, cu lucrările câștigătoare. Pentru cei mai îndemânatici, am organizat în parc și câteva ateliere de creație, unde au învățat să facă steluțe din fertu, să picteze și să facă mini-aranjamente florale. Pentru mine a fost o mare provocare să pun în scenă o campanie ce s-a derulat pe atâtea planuri, dar satisfacția reușitei a fost foarte mare. Cu siguranță vor mai urma și altele. Am deja în minte un nou proiect care să lege sfera virtuală de cea reală!

Aveţi o echipă dedicată comunicării pe reţelele sociale? Dacă da, ne puteţi spune din câti oameni este formată?

În prezent, de partea de comunicare pe rețelele de socializare, networking și sharing ale Ministerului Fondurilor Europene și ale ministrului Eugen Teodorovici se ocupă o singură persoană. Eu. Am însă convingerea că departamentele de online din toate instituțiile publice și private vor continua să se dezvolte. La nivelul MFE, ministrul Teodorovici susține această direcție.

Urmaţi un model instituţional din România sau din afara ţării în ceea ce priveşte comunicarea online?

Nu urmez un model anume. Nu îmi place să copiez, ci și să creez. Scopul meu a fost încă de la început ca fiecare pagină sau profil în parte să aibă propria identitate. Spre exemplu, conturile ministrului sunt mai dinamice, mai colorate, în ton cu personalitatea acestuia, iar cele ale ministerului sunt ceva mai conservatoare, în sensul că avem mai mult conținut standardizat (agendă, declarații, grafice cu rata absorbției curente, etc.). Asta nu înseamnă că lipsește conținutul creativ.

Admir munca depusă de colegii mei de la Guvern, care sunt un bun model de urmat. Pe plan extern, îmi place abordarea echipei de comunicare a președintelui american Barack Obama, foarte concisă și totodată dinamică.

Ce vă propuneţi mai departe pentru utilizarea canalelor online? 

Scopul canalelor online pe care le-am creat este acela de a coagula o comunitate cu opinii corecte și pertinente despre ceea ce înseamnă fonduri europene. Consider o victorie faptul că cei care aveau cândva opinii negative cu privire la informațiile comunicate, susțin acum inițiativele ministrului Eugen Teodorovici. Strategia mea a fost să fac cunoscute rezultatele obținute, victoriile înregistrate și planurile de viitor. Sunt o persoană pozitivă din fire, așa că întreaga mea strategie corespunde felului meu de a fi!

Social media CV MFE:

Social media CV Eugen Teodorovici:

Interviu special MApN: „Reţelele sociale sunt o componentă de bază a strategiei de comunicare”

Cu peste 39.0000 de Likes, pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naționale (MApN) este cea mai bine întreținută pagină instituțională în social media din România. Astfel ca am vrut să cunoaștem echipa din spatele acestei reușite și să aflăm mai multe despre motivele pentru care MApN a ales sa comunice în mediul online.

Cum aţi luat decizia de a comunica în mediul on-line prin reţelele de socializare şi de ce?

Ministerul Apărării Naţionale a creat pagini oficiale în reţelele de socializare la începutul lunii august 2012, răspunzând nevoilor de comunicare şi transmitere a informaţiei către publicul larg şi creşterii masive a traficului în mediul on-line.

Interesul pentru on-line a crescut pas cu pas şi asta s-a văzut şi ne certifică în fiecare zi munca şi aşteptările noastre faţă de proiect. Toţi suntem tot mai conectaţi la mediul on-line şi aşteptăm veşti, ne informăm mai rapid. Într-un timp foarte scurt, paginile MApN on-line au crescut în vizibilitate, dar în spatele acestui grafic de vizibilitate au stat teste şi analize din partea echipei noastre pentru a recunoaşte fenomenul.

Decizia de a comunica în mediul on-line prin reţelele de socializare a fost una firească dacă ţinem seama de argumentele care ne-au condus la această decizie: costuri reduse, eficienţă mare şi prezenţa unei categorii de public căreia noi vrem să ne adresăm atunci când vorbim de cariera militară – publicul tânăr.

Acest demers determină informarea corectă şi oportună a publicului larg şi a personalului militar şi civil din armată despre evoluţiile în mediul militar, despre rolul şi misiunile Armatei, precum şi la promovarea valorilor instituţionale şi a carierei militare. De asemenea, ne doream interacţiunea cu oamenii pentru obţinerea unui feedback, a unor întrebări şi răspunsuri, cât mai reale şi sincere din partea acestora. Şi asta, pentru a satisface cu cât mai multă acurateţe nevoile de informaţii pentru ei.

La MApN, echipa de comunicare în reţelele de socializare este o echipă tânără care a avut încă de la bun început acea dorinţă de a reuşi, de a demonstra că se poate.

Care au fost (dacă au existat) dificultăţile întâmpinate şi cum le-aţi făcut faţă?

Dificultăţile sunt inerente oricărui început de drum. Fiecare etapă de dezvoltare a avut dificultăţi specifice. Îmi place să le numesc provocări.

Am pornit de la implementarea paginilor MApN şi adaptarea mesajului la acest canal de comunicare. În cea de-a doua etapă de dezvoltare am creat pagini atât pentru principalele instituţii de învăţământ şi de cultură cât şi pentru cele trei categorii de forţe ale armatei. Apoi am integrat toate aceste pagini într-o „reţea” eficientă în care fiecare pagină să genereze conţinut specific care să poată fi apoi propagat către grupurile de audienţă pentru care au fost create paginile, cu un limbaj specific fiecărei categorii de public.

Cel mai important lucru pentru noi este acela că ne-am asumat această provocare. Se spune că cel mai mare eşec este cel de a nu încerca. Odată ce ai descoperit ceva ce faci cu plăcere, ai şansa să devii cel mai bun în acel domeniu. La MApN, echipa de comunicare în reţelele de socializare este o echipă tânără care a avut încă de la bun început acea dorinţă de a reuşi, de a demonstra că se poate. Reuşita acestui proiect s-a bazat de fapt, pe spiritul de echipă, pe schimbul de idei, pe creativitate şi pe un imens entuziasm. Asta ne-a ajutat şi ne ajută în continuare să trecem peste orice dificultate.

Comunicarea prin reţelele de socializare este o componentă de bază a acestei strategii, reprezentând o direcţie de acţiune complementară, care sprijină comunicarea evenimenţială şi cea cu comunitatea.

Cum contribuie activitatea on-line la strategia de comunicare generală a ministerului?

MApN elaborează la fiecare 4 ani o strategie de comunicare, actualizată şi adaptată permanent, în funcţie de evoluţiile societăţii. Comunicarea prin reţelele de socializare este o componentă de bază a acestei strategii, reprezentând o direcţie de acţiune complementară, care sprijină comunicarea evenimenţială şi cea cu comunitatea. În plus, prin reţele se asigură propagarea informaţiei în medii puţin accesibile celorlalte canale de comunicare, mijloacelor de comunicare clasice, utilizate de toate instituţiile statului, inclusiv de MApN. Practic, având la bază aceleaşi obiective, şi în principiu aceleaşi mesaje, dar folosind un limbaj adecvat publicului căruia ne adresăm, specific reţelelor de socializare, contribuim la transmiterea coerentă şi rapidă, întregului spectru al audienţei, a ideilor, informaţiilor şi mesajelor noastre, participând astfel la îndeplinirea obiectivelor de comunicare propuse.

Încă de la deschiderea paginii oficiale de Facebook am încercat ca prin crearea de diferite evenimente pe care le-am desfăşurat alături şi împreună cu comunitatea locală să aducem armata în mijlocul societăţii civile pentru a ne cunoaşte mai bine şi pentru a împărtăşi valori comune precum patriotismul, respectul faţă de profesie şi faţă de semeni. Reuşitele am început să le cuantificăm şi să fie vizibile, iar publicul a înţeles mai bine care sunt locul şi rolul militarilor în societatea civilă.

Există susţinere din partea conducerii ministerului în ceea ce priveşte comunicarea on-line? Cât de importantă este aceasta?

Putem spune că, în acest moment, susţinerea este totală! Comunicarea cu ajutorul reţelelor de socializare reprezintă o componentă importantă a procesului de comunicare al MApN. O componentă susţinută de conducerea ministerului, de liderii Armatei. Ministrul Apărării Naţionale şi şeful Statului Major General au pagini oficiale în reţeaua de socializare Facebook, deosebit de active, care le permit acestora să interacţioneze cu „prietenii” lor. Folosind această oportunitate, a interacţiunii, liderii, pe lângă declaraţiile publice pe diferite teme legate de activitatea lor sau a instituţiei pe care o conduc, dezvoltă, prin conversaţii, aceste teme împreună cu publicul interesat din pagina de socializare, răspund la problemele şi nelămuririle care pot să apară şi, foarte important, au feedback-ul acestora.

Care credeţi că sunt avantajele comunicării on-line pentru instituţia dumneavoastră?

Avantajele sunt foarte multe!

În primul rând, extinderea modalităţilor de comunicare prin aceste canale de transmitere a mesajelor, diferite faţă de media tradiţională şi totodată, accesul la un public, altul decât cel tradiţional. Armata este o instituţie fundamentală a statului de drept, o instituţie ale cărei misiuni şi activităţi trebuie aduse la cunoştinţa cetăţenilor.

Am căutat în permanenţă canale de transmitere pentru a informa publicul, şi a aduce la cunoştinţa acestuia aspectele cele mai importante ale activităţii noastre. Şi am dorit să facem acest lucru în cel mai sincer mod posibil, în timp real, cu costuri minime, dar cu o eficienţă maximă! Deci, se poate comunica ieftin şi cu eficienţă maximă, conturile pe paginile de socializare lucrând în strânsă colaborare cu produsele media tradiţionale ale MApN.

În al doilea rând, cu ajutorul reţelelor de socializare încercăm să depăşim o parte din metodele tradiţionale ale comunicării, axate doar pe informare, mai puţin sau aproape deloc, pe interacţiunea cu publicul căruia ne adresăm. În plus, putem să transmitem direct către individ informaţia fără riscul ca aceasta să fie încetinită sau deformată de un canal intermediar de comunicare. Accesăm astfel un mediu închis mijloacelor de comunicare clasice unde putem dialoga cu tinerii despre teme legate de mediul militar şi putem promova evenimente, operaţii, exerciţii, acţiuni şi alte activităţi ale MApN în mediul on-line.

De asemenea, trebuie amintit că reţelele de socializare reprezintă în acest moment o potenţială sursă de informare pentru mass-media, informaţiile din paginile de socializare fiind preluate, din ce în ce mai des, de trusturile de presă şi difuzate la ore de maximă audienţă de principalele posturi TV.

Nu în ultimul rând, aşa cum precizam anterior, paginile din reţelele de socializare sunt accesibile tuturor şi se adresează atât publicului larg, dar şi militarilor, familiilor acestora, foştilor militari acum aflaţi în rezervă sau retragere.

Pe ce reţele sociale aţi ales să comunicaţi şi de ce?

Ministerul Apărării Naţionale şi-a creat pagini oficiale în reţelele de socializare Facebook, Twitter şi You Tube, răspunzând în acest fel nevoilor de comunicare şi transmitere a informaţiei către publicul instituţiei.

Criteriile care au stat la baza alegerii reţelelor de socializare în care să fim prezenţi au fost în primul rând legate de dezvoltarea reţelelor respective, numărul de membri, opţiuni, precum şi de prezenţa în reţele a acelor categorii de public de interes pentru instituţia noastră.

Pagina de Facebook a ministerului este una dintre cele mai active şi bine întreţinute pagini instituţionale din România. Cum stabiliţi modul în care este actualizat acest de canal de comunicare (ex: pe baza unei strategii sau în funcţie de activităţile ministerului şi evenimentele conexe de interes ale acestuia)?

Vă mulţumim pentru apreciere! Suntem militari şi indiferent de domeniul în care ne desfăşurăm activitatea, păstrăm rigorile şi principiile de bază ale profesiei noastre. Disciplina este o caracteristică esenţială. De aici pleacă totul…

Pornind de la obiectivele de comunicare, ţinând cont de feedback-urile oferite de audienţa paginii, studiind statisticile Facebook şi analizele realizate intern am dezvoltat o strategie de comunicare prin această reţea de socializare având ca indicatori: domenii de activitate (teme şi subiecte), tipuri de conţinut (text, foto, audio-video), frecvenţa postărilor (pe ore şi zile din săptămână).

Bineînţeles, punem un accent deosebit pe transmiterea informaţiei în timp real şi am dezvoltat o reţea de primire-transmitere a informaţiei care să ne permită postarea în aceste condiţii. De asemenea, după cum aminteam anterior, periodic planificăm şi desfăşurăm în spaţiul public evenimente prin care promovăm paginile MApN din reţelele de socializare.

Pentru promovarea acţiunilor militarilor români în cadrul NATO, ONU, UE dar şi pentru informarea publicului extern cu privire activităţile de instruire şi misiunile executate de militarii români, Ministerul Apărării Naţionale a creat un cont în limba engleză în reţeaua de socializare Facebook.

Având în vedere marcarea celor 10 ani de parteneriat NATO în 2014, ce fel de comunicări aţi pregătit şi câte dintre acestea au avut o componentă social media?

În cadrul campaniei de informare publică desfăşurată de MApN cu ocazia împlinirii a 10 ani de la intrarea în NATO, componenta Social Media a fost foarte activă.

Reţelele de socializare au avut un rol activ în promovarea evenimentului ROMÂNIA-NATO 10 ANI acţionând complementar cu celelalte canale de comunicare folosite de MApN.

Pe pagina de Facebook am creat un eveniment dedicat acestei aniversări în care am postat zilnic, pe o perioadă pe 3 săptămâni, anterioară ceremoniei care a avut loc duminică, 6 aprilie, la sediul MApN, cronologic şi gradual, informaţii şi materiale foto, audio-video de la principalele activităţi şi misiuni desfăşurate de militarii noştri, atât în perioada pre-aderare, cât şi după intrarea în cea mai puternică alianţă politico-militară a lumii.

De asemenea, am creat o „etapă aniversară” în care am vorbit despre semnificaţia acestui eveniment şi în care am continuat să încărcăm fotografii reprezentative prin care am promovat acest eveniment.

Principalele pagini în reţeaua Facebook ale structurilor noastre militare au contribuit la propagarea informaţiei postate pe pagina MApN şi au adus în atenţia propriei lor audienţe, activităţile şi misiunile desfăşurate de militarii din fiecare categorie de forţe, mari unităţi şi unităţi ale Armatei României. În acelaşi timp, paginile realizate de colegii noştri din mass-media militară au susţinut acest demers prin readucerea în actualitate a unor materiale audio-video, foto şi text realizate pe acest subiect.

Pe pagina de Twitter, în toată această perioadă, au fost promovate manifestările prin care MApN a aniversat 10 ani de NATO, precum şi materialele postate în mediul on-line pe site sau pe celelalte reţele de socializare.

Pe canalele You Tube au fost încărcate materiale audio-video realizate de specialiştii Trustului de presă al Armatei pentru acest eveniment şi au fost readuse în atenţia audienţei din aceste pagini, materiale mai vechi realizate pe parcursul celor 10 ani de la intrarea în NATO sau în perioada pre-aderare.

Aveţi o echipă dedicată comunicării pe reţelele sociale? Dacă da şi dacă ne puteţi spune, din câţi oameni este formată?

Atribuţiile privind comunicarea prin reţelele sociale au fost preluate de o microstructură din cadrul Direcţiei informare şi relaţii publice, care are ca principală responsabilitate comunicarea internă. Nu avem o echipă dedicată exclusiv acestei activităţi, dar suntem, aşa cum vă spuneam, o echipă tânără, dinamică, creativă care îndeplineşte aceste atribuţii cu plăcere şi entuziasm, asigurând o prezenţă permanentă a paginii, zi de zi, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Preluarea atribuţiilor de o structură de comunicare internă nu este deloc întâmplătoare deoarece unul din obiectivele comunicării prin reţelele de socializare este acela de a crea o punte de legătură între militarii noştri aflaţi în misiuni în toate colţurile lumii şi familiile rămase acasă. Este o „sarcină” care are o încărcătură morală şi emoţională deosebită, care ne mobilizează într-un mod aparte.

De exemplu, în perioada sărbătorilor de iarnă am fost prezenţi zilnic, 24 de ore din 24, pe reţelele de socializare, având o comunicare permanentă cu colegii noştri din teatrele de operaţii. Animaţi de dorinţa de a le face sărbătorile mai fericite, am înregistrat mesaje video atât ale familiilor, cât şi ale militarilor reuşind astfel acţiuni de mare intensitate afectivă.

Şi pentru că m-aţi întrebat anterior dacă avem o strategie de comunicare trebuie să vă spun că, permanent de la înfiinţarea paginii nu ne-am rezumat la a posta pe paginile noastre informaţii din diferite domenii de activitate ale instituţiei noastre, ci am încercat să creăm evenimente, să menţinem interacţiunea cu publicul paginii.

Ca să vă exemplific…Anul trecut, în preajma Zilei Copilului am mers în şcolile unde învaţă copiii camarazilor noştri care erau plecaţi în misiuni în teatrul de operaţii din Afganistan şi, împreună cu conducerea acestora, am demarat proiectul „Sunt mândru de părinţii mei”. În acest proiect copiii erau invitaţi să realizeze o compunere cu acest subiect. Au ieşit poveşti emoţionante scrise de toţi copiii, nu numai de cei ai militarilor.

Cu aceeaşi ocazie, am făcut o surpriză tuturor elevilor din clasele implicate în proiect şi i-am dus într-o unitate militară. Aici au avut şansa să tragă cu puşca cu aer comprimat, să deseneze, să înveţe să ia legătura între ei prin aparatura de transmisiuni, să asiste la exerciţii demonstrative ale militarilor noştri. Pentru copiii militarilor noştri am creat un moment cu totul şi cu totul special prin care au putut să-şi vadă şi să vorbească în direct, prin sistemul de videoconferinţă, cu părinţii aflaţi în misiune în Afganistan… A fost un moment unic… Sperăm să dăm continuitate proiectului în acest an, dar mai multe detalii nu vă putem oferi pentru a nu strica surpriza…

Încercările noastre de a ne inspira dintr-un anumit tip de postare sau a împărtăşi cu abonaţii paginii noastre informaţii „gen” US Army sau NATO s-au lovit de eşec.

Urmaţi un model instituţional din România sau din afara ţării în ceea ce priveşte comunicarea on-line?

Acum, după aproape 2 ani de experienţă în reţelele de socializare, putem afirma cu convingere că paginile noastre au propria lor identitate.

Trebuie să recunoaştem că înainte de a deschide aceste pagini am avut o etapă de studiu, de analiză a unor pagini consacrate la nivel global şi pentru că reţeaua Facebook vine din SUA, în mod logic ne-am orientat în primul rând către paginile dezvoltate de armata SUA şi alte instituţii importante. În plus am beneficiat şi de aportul de informaţii oferit de colegii noştri care urmau în acea perioadă cursuri în diferite instituţii ale armatei SUA şi cei care se aflau în teatrele de operaţii sau în comandamente NATO, aproape de echipele care gestionau astfel de pagini.

Într-o primă etapă, cea a implementării, pot spune că am avut drept model aceste pagini. După implementare, lucrurile s-au schimbat. Încercările noastre de a ne inspira dintr-un anumit tip de postare sau a împărtăşi cu abonaţii paginii noastre informaţii „gen” US Army sau NATO s-au lovit de eşec. Motivele: diferenţele semnificative de cultură, de înţelegere, de cunoaştere a rolului şi a misiunilor armatei.

A trebuit să adaptăm, să experimentăm, să facem analize atât pe conţinut, cât şi pe modul de transmitere a informaţiei, pe calitatea fotografiei şi a mesajului transmis, precum şi pe tipul de materiale audio-video care se pretează a fi încărcate în aceste reţele.

Progresul realizat s-a întemeiat, cu siguranţă, pe interacţiunea cu audienţa paginii, pe feed-back-ul primit prin intermediul comentariilor, aprecierilor, distribuirilor, precum şi pe numărul de vizualizări ale postărilor noastre.

În acest moment de dezvoltare a paginilor din reţelele de socializare, putem afirma că acestea au propria lor identitate şi că am reuşit să creăm un „brand” consolidat de priceperea şi dăruirea fiecărui membru al echipei.

Chiar dacă ne place să credem că paginile noastre pot fi un model instituţional de comunicare on-line, suntem convinşi că întotdeauna este loc de mai bine într-un domeniu cu o evoluţie atât de dinamică.

În toamna anului trecut am avut oportunitatea de a participa la un curs de pregătire a sistemului de e-administraţie, organizat de Guvernul României, având ca tematică implementarea reţelelor de socializare în comunicarea instituţională. Ne-am bucurat că organizatorii şi participanţii cunoşteau şi apreciau paginile noastre din reţelele de socializare şi erau interesaţi de modul în care am reuşit să le implementăm şi dezvoltăm. Trainingul de specialitate, schimbul de experienţă şi informaţiile primite la acest curs au fost benefice dezvoltării şi abordărilor noastre ulterioare. De asemenea acest curs a însemnat începutul unei colaborări interinstituţionale în domeniu, având ca scop crearea şi implementarea unui ghid de social media pentru eficientizarea comunicării on-line în administraţia publică.

Ce vă propuneţi mai departe pentru utilizarea canalelor on-line?

Aşa cum vă spuneam sunt multe de făcut. Avem proiecte şi suficient entuziasm pentru a le implementa. Ca următoare etapă de dezvoltare intenţionăm să creăm pagini în reţele precum Instagram, Flickr, Tumblr, Vine, Google+ şi să creăm un blog instituţional, care să conţină subiecte de interes pentru audienţa instituţiei noastre abordate de specialişti, lideri militari, militari activi, în rezervă, în retragere, veterani de război, dar şi personalităţi ale societăţii civile, lideri de opinie.

Prin acest fel de comunicare vom oferi publicului răspunsuri avizate şi vom propune mass-mediei o abordare proprie a subiectelor dezbătute de diferiţi analişti care vorbesc despre domeniul militar, uneori fără să aibă cunoştinţe de specialitate.

De asemenea, vom încerca să acordăm o atenţie mai mare bloggerilor care au pagini cu tematică militară sau care abordează pe paginile lor subiecte militare. Pornind tot de la „modelul american” după implementarea paginii vom propune liderilor noştri activităţi tip „bloggers roundtable” – conferinţe pentru presa on-line, unde bloggerii şi jurnaliştii on-line să poată intra în dialog cu liderii militari.

Vom continua să fim o prezenţă constantă în spaţiul public prin organizarea evenimentelor deja consacrate precum, „Sunt mândru de părinţii mei”, „Fii tu eroul din poveste”, „Ziua armatei în şcoli”, „1 decembrie – Mândria de a fi român”, etc.

Chiar în această săptămână desfăşurăm în cooperare cu Ministerul Educaţiei Naţionale proiectul „Armata – O şcoală altfel” prin care unităţi militare din toate categoriile de forţe ale armatei şi instituţii militare de învăţământ şi de cultură din întreaga ţară vor prezenta unui număr de aproximativ 36000 de elevi, din peste 600 de instituţii de învăţământ, tehnica militară, activităţi practice specifice, precum şi oferta educaţională a învăţământului militar.

Principalele subiectele abordate de echipa Social Media a MApN pe paginile din reţelele de socializare vizează activităţile de instruire şi misiunile executate de militarii români, activităţi festive, dar şi momente istorice şi culturale, poveşti de viaţă şi carieră.

Conturile MApN în reţelele de socializare sunt:

Conturile liderilor instituţionali

Echipa Social Media MApN:

  • Colonel Cristina Iacobuț-șef Secție comunicare internă/Direcția informare și relații publice
  • Maior Alin Preda
  • Locotenent Dorin Chirca
  • Funcționar public Mirela Dumitru
  • Funcționar public Cristina Nițulescu