Interviu: David Tunney, Coordonator Social Media pentru diplomația europeană

Mulți dintre noi atunci când auzim expresia diplomație digitală ne gândim automat la activitățile unui stat suveran în relații internaționale. Însă acestea sunt întreprinse și de către entități suprastatale, precum Uniunea Europeană. Mai mult, Uniunea Europeană nu doar că utilizează cu success oportunitățile oferite de tehnologiile digitale pentru a promova valorile europene, ci a fost printre primii actori la nivel mondial care au dezvoltat și implementat o strategie de comunicare pentru social media.

Prin intermediul interviul pe care ni l-a acordat domnul David Tunney(@DavidJTunney), Coordonator al comunicării prin noile media și rețelele sociale pentru Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) în cadrul Diviziei pentru Comunicare Strategică, vom vedea ce rol joacă social media pentru diplomația europeană, ce platforme utilizează Serviciul și de ce, dar și ce poate România învăța pentru propria comunicare externă.

 

1. Ce rol au rețelele sociale pentru Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE)?

Diplomația tradițională este transformată de rețelele sociale și de comunicare online. Tehnologia este folosită pentru schimbul de informații și colectarea de informații și alte instrumente relevante pentru diplomație. Social media pot juca un rol important pentru acestă diplomația digitală în curs de dezvoltare, prin promovarea valorilor fundamentale ale UE în materie de democrație, drepturile omului, statul de drept și cooperarea internațională. Prin urmare, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), a făcut o alegere strategică de a folosi social media ca un instrument diplomatic digital pentru comunicare externă, ​​dialog și angajament politic.

2. Care dintre platformele social media sunt cele mai eficiente pentru a vă transmite mesajele?

Diferite platforme sunt utile pentru a ajunge la audiențe diferite. Facebook este vital pentru interacțiunea cu oamenii și pentru evidențierea anumitor activități ale Înaltului Reprezentant și ale SEAE în general. Flickr este important ca resursă foto pentru oameni care sunt interesați de politică externă și, de asemenea, pentru a crea o identitate vizuală pentru SEAE.

De asemenea, noi lucrăm într-un ciclu de știri de politică externă de 24 de ore și care traversează toate fusele orare. Evenimente pot avea loc oriunde în lume, în orice moment, iar Twitter este o modalitate foarte eficientă de a reacționa. Twitter oferă un mod rapid și ușor de a trimite mesaje a reacționa la aceste evenimente. Un exemplu recent a fost acordul nuclear cu Iranul, care a fost intermediat de la Geneva. După cum știți, Catherine Ashton a condus discuțiile dintre comunitatea internațională și Iran. La 02.55 dimineața purtătorul său de cuvânt, Michael Mann (@EUHighRepSpox), a dat vestea pe Twitter, iar tweet-ul lui „#EU High Rep #Ashton: We have reached agreement between E3+3 and Iran” a fost retransmis de sute de ori.

În plus, utilizăm din ce în ce mai mult „Storify”, deoarece reunește multe elemente diferite, Twitter, Facebook și agenții de știri online. Spre exemplu, l-am folosit pentru săptămâna Adunării Generale a ONU și Summit-ul Parteneriatului Estic.

eeas and social media

Sursa: http://eeas.europa.eu/social_media/index_en.htm

3. De când SEAE a introdus o Strategie pentru Social Media, considerați că există o abordare mai coordonată a conturilor din întreaga lume și un mai bun management al conținutului?

Strategia noastră de social media a fost importantă pentru noi deoarece a oferit o explicație clară pentru ce utilizăm rețelele sociale și de ce. Am elaborat pentru prima oară o strategie de social media în 2011, care a fost aprobată de conducerea SEAE și pe care apoi o actualizăm în fiecare an. Este utilă pentru personalul nostru care se ocupă de comunicare nu doar la sediul central de la Bruxelles, dar și în delegațiile noastre din întreaga lume. În prezent avem peste 60 de delegații care utilizează platforme de social media pentru diverse forme de comunicare, angajament și diplomație publică. Având o strategie, de asemenea, ne permite să avem o abordare mai coordonată a conținutului și pentru a rula campanii comune.

4. Credeți că diplomația digitală este necesară și pentru statele membre ale Uniunii Europene?

Există mai multe state membre ale UE și miniștri de externe care folosesc foarte mult social media și instrumente digitale. Pentru mai multe țări diplomația digitală a devenit o parte esențială a activității diplomatice, în timp ce alte țări sunt abia la început în ceea ce privește utilizarea uneltelor sale. Oricare ar fi situația din fiecare stat membru, este clar că situația va evolua și că social media – în orice formă – vor juca un rol tot mai important.

5. Pentru SEAE, care sunt următorii pași în comunicarea prin social media?

Noi intenționăm să continuăm succesul pe care l-am avut în ultimii doi ani și să ne extindem în e social media, având și mai mulți ambasadori ai UE care să folosească Twitter cu scop profesional. În prezent avem 20 de ambasadori ai UE care folosesc Twitter. De asemenea, ne-am propus să mobilizăm delegațiile noastre, astfel încât să avem mai multe campanii comune – în special în jurul zilelor europene și internaționale în 2014.

Radu Puchiu, Cancelaria Primului Ministru: Administratia publica nu este obisnuita sa comunice online dar lucram pentru a schimba acest lucru

Incepem anul in forta cu un interviu interesant oferit de domnul Radu Puchiu, coordonatorul Departamentului pentru Servicii Online si Design din cadrul Guvernului Romaniei. De la nivelul Palatului Victoria, echipa sa are ca principala misiune digitalizarea administratiei publice.

Ce inseamna comunicarea digitala pentru institutiile publice din Romania? Considerati ca este nevoie de comunicare online in sectorul public?

Sincer, nu cred sa existe la nivel national institutii publice care sa comunice online in mod constant. Inca suntem la un nivel de inceput, suntem in punctul in care informam, punem informatii pe website. Cred insa ca acest lucru trebuie sa se schimbe. Si este vorba despre mai mult decat o schimbare de forma, este nevoie de o schimbare de cultura. Stim ca in general in sectorul public de zona de prezenta web si comunicare se ocupa departamentul de IT, nu neaparat departamentele de comunicare. Dar acolo unde departamentele de comunicare se ocupa si sunt oameni tineri, avansul se vede – la domnul Pricopie (Ministerul Educatiei Nationale), la domnul Teodorovici (Ministerul Fondurilor Europene). E un drum lung, dar pana la urma o sa se intample. Schimbarea de cultura va veni probabil din intelegerea audientei online – cine este clientul nostru – si de asemenea din faptul ca este un canal de comunicare usor de accesat de o parte si de alta. Pentru moment nu pot spune ca a intrat intr-o obisnuinta a administratiei sa comunice online.

Este nevoie de schimbarea culturii dialogului in comunicarea cu si dinspre administratia publica

In opinia dumneavoastra, in ce masura este recunoscuta importanta comunicarii online la nivel institutional de catre liderii din autoritatile centrale, locale sau cele subordonate?

Cred ca rolul comunicarii online in mediul institutional romanesc este recunoscut la nivel de leadership pentru ca in general ministrii actuali sunt tineri si au venit cu o componenta importanta de comunicare online din campanii, cei mai multi au site-uri web; nu stiu cati le mai intretin la finalul campaniei dar aici este o alta discutie. Exista cu siguranta sprijin din partea liderilor institutionali. Comunicarea institutionala are si ea specificul ei, gradul ei de rigiditate, nu poti sa comunici foarte liber fiind parte a unei institutii – impactul este mult mai mare in media si in general catre public, fiecare cuvant trebuie cantarit foarte bine si din acest motiv se poate ca institutiile sa fie obisnuite cu o comunicare clasica catre media, prin comunicate de presa. Nu cred ca stim sa adaptam foarte bine comunicarea pentru un canal care este mult diferit fata ce celelalte, traditionale. A comunica pe Facebook sau pe Twitter este altceva decat a trimite un comunicat de presa. Cu toate astea, nu tot timpul poti sa comunici ceva oficial printr-un canal care nu este atat de oficial, fara riscul ca acele informatii sa fie interpretate.

In plus, mai este vorba si de o schimbare de cultura la nivelul audientei, pentru ca ma uit pe pagina de Facebook a Guvernului si, cu cateva exceptii notabile, e folosit drept un canal de a comenta negativ la adresa guvernului sau de a folosi un anumit tip de limbaj care nu ofera posibilitatea crearii unui dialog real. Deci cred ca aceasta cultura a dialogului trebuie sa se schimbe atat de o parte cat si de alta.

Care este rolul Departamentului pentru Servicii Online si Design din cadrul Guvernului si care sunt obiectivele dumneavoastra in cadrul acestuia? Din cine este format acest departament?

Coordonez departamentul de la infiintarea sa in februarie si suntem o echipa de 13 persoane – 6 colegi se ocupa strict de zona de online iar pe date deschise/transparenta lucreaza 3 persoane. Lor li se adauga Cristian Botan (managerul posturi.gov.ro)si Andrei Nicoara (managerul data.gov.ro) care sunt consilierii mei.

Practic, ne-am infiintat in februarie 2013 odata cu infiintarea Cancelariei [Primului Ministru]. Au urmat:

  • Organizarea primului Hackaton in februarie.
  • In martie am lansat buget.gov.ro si a fost prima oara cand un exercitu de acest tip a fost lansat, cu bugetul de stat publicat online si in format deschis. Platforma a fost promovata de asemenea si pe openspending.org.
  • De asemenea, in martie si aprilie au fost reluate toate intalnirile pe Open Government Partnership cu societatea civila, cu reprezentantii ministerelor, practic am deblocat tot acest mecanism.
  • In luna mai am finalizat proiectele incepute la Hackaton.
  • In iunie am participat la conferinta GeoData (FOSS4G CEE 2013). Acesta a fost un moment important pentru ca ne-am intalnit si cu cei de la Secretariatul OGP, dar si cu cei de la Open Knowledge Foundation care detin platformele Open Spending si CKAN – platforma folosita si la portalul de date.
  • In iulie am lansat programul de internship in Guvern, un exercitiu nu neaparat online, dar care s-a bucurat de succes.
  • In luna august am finalizat noul site al guvernului, gov.ro, lansat in beta la sfarsitul lunii noiembrie
  • In septembrie am lansat site-ul posturi.gov.ro, un portal care reuneste toate ofertele de posturi din sectorul public. Acesta este cel mai de succes proiect pana in momentul acesta din punct de vedere al vizitelor si vizibilitatii, semn ca exista o necesitate la care trebuia sa raspundem.
  • In octombrie am participat la Summit-ul OGP de la Londra.
  • In noiembrie am lansat portalul de date deschise date.gov.ro
  • In luna decembrie am finalizat in cea mai mare parte site-ul de transparenta, transparenta.gov.ro, un proiect important care consta in strangerea de informatii pe care trebuie sa le publicam in mod obligatoriu – cele legate de legile transparentei – si sa le publicam pe un site centralizat la care sa aiba acces toata lumea.

Unul dintre cele mai importante momente ale anului 2013 a fost lansarea portalului de date deschise

hackathon1

poza grup internship

Dupa mine, unul dintre cele mai importante momente ale anului a fost lansarea portalului de date deschise – data.gov.ro. E practic incununarea eforturilor depuse pe zona de transparenta in 2013. El ne-a adus, datorita contributiei institutiilor care au publicat datele, o crestere in Open Data Index de aproape 30 de pozitii, Romania fiind acum intre primele 15 tari din lume. In plus, pe portalul de date dezvoltam un sistem de rating atat asupra cantitatii de informatii publicate si a autorilor, cat si legat de actualitatea informatiilor postate. Acest sistem ofera publicului posibilitatea de a comenta si sesiza daca exista date neactualizate pe platformele administratiei. Acest lucru cred ca va fi de impact pentru public.

Pentru anul 2014 ne axam, ca si pana acum, pe trei directii: spre administratia publica, spre sprijinirea factorilor de decizie cu ajutorul datelor si platformelor pe care le vom construi si, bineinteles, poate cea mai importanta directie, spre public – prin cresterea transparentei si interactiunii si schimbului de cat mai bun de informatii cu acesta.

Sub primul obiectiv, cel administrativ, ne propunem implementarea domeniului gov.ro, proiect care implica reunirea website-urilor tuturor institutiile guvernamentale sub acest domeniu. In plus vom oferi un ghid de prezenta web care sa vina atat in sprijinul administratiei, cat si al utilizatorilor online care interactioneaza cu acesta.

Pentru cel de-al doilea obiectiv, cel legat de sprijinirea Guvernului ca punct de decizie, lucram pe doua proiecte mari. Primul dintre acestea este o initiativa de business intelligence, proiect pe care vrem sa il finalizam prin fonduri europene si care va presupune un efort destul de mare. Al doilea obiectiv se refera la proiectul de transformare a sedintelor guvernului si a intregului proces legislativ al Guvernului in format electronic.

In plus, pe partea de transparenta, avem angajamentele ce tin de Open Government Partnership. Anul 2014 vine si cu un mecanism de raportare din partea OGP, deci practic vom fi monitorizati si vom fi evaluati in progresul nostru, ceea ce este un lucru important. Stam bine la acest subiect, dar sper sa fim si mai bine, mai avem de lucru prin unele zone.

Open Government Partership Summit, London, 2013

E o activitate impresionanta si cu rezultate appreciate in afara tarii, mi-ar placea sa aud mai multe despre ele, sa fie mai bine cunoscute..

Da, cred ca si noi trebuie sa ne propunem sa comunicam mai bine. Din pacate, ne-am concentrat mai mult pe chestiunile interne, tehnice, si am neglijat componenta de comunicare. In 2014 sper sa imbunatatim acest lucru.

Posturi.gov.ro a fost nominalizat in cadrul Summit-ului Open Government Partnership de la Londra drept unul dintre proiectele de succes realizate la nivel international in vederea transparentizarii activitatii Guvernului, mai precis combaterea coruptiei si a lipsei de transparenta in procesul de recrutare pentru sectorul public. Ce ne puteti spune despre aceasta nominalizare si despre participarea la Summit?

Da, a fost un moment foarte vizibil, Romania a participat alaturi de reprezentanti ai peste 61 de state din Parteneriatul pentru Guvernare. Au fost peste 2.000 de participanti iar proiectul lui Cristian Botan [posturi.gov.ro] a fost selectat printre alte 7 din foarte multe nominalizari din intreaga lume pentru premiul ”Bright Spots” din cadrul Summit-ului anual al Parteneriatului pentru Date Deschise (Open Government Partnership), care a avut loc la Londra in perioada 31 octombrie – 1 noiembrie. Faptul ca Romania a ajuns pe lista scurta inseamna foarte mult pentru tara noastra si pentru progresul pe care l-am facut in 2013 in domeniul deschiderii datelor. Castigatorul competitiei a fost ales pe baza voturilor si noua ne-au lipsit cateva voturi ca sa si castigam, dar eu zic ca a fost un exemplu foarte bun pentru ceea ce ne-am propus in zona aceasta si ma bucur ca a fost apreciat ca atare in cadrul summit-ului.

Nu ascund faptul ca la momentul prezentarii lui Cristian in sala erau prezenti Ministrul de Externe britanic William Hague, deci a fost un moment cu vizibilitate foarte buna si prezenta in sala foarte numeroasa. Videoconferinta cu Secretarul de stat american John Kerry a avut loc chiar imediat dupa interventia pe scena a Romaniei, deci a fost un moment foarte bun pentru noi si m-au bucurat aprecierile pe care le-am primit din sala.

Exista un interes din ce in ce mai mare din partea Romaniei de a face progrese in sensul deschiderii datelor, cresterii transparentei in sector public prin intermediul mediului online.

Cristian Botan's participation at the Open Government Partnership Summit in London

Tot in 2013 Romania a gazduit primul targ de inovatie prin tehnologie pentru dezvoltarea comunitatilor Future Communities – Open Innovation Fair 2013. La deschidere a participat si Vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes. Devine Romania, la nivel institutional, mai atenta la modul in care internetul poate dezvolta comunitati, creste spiritul civic si imbunatati viata cetatenilor?

Targul de Inovatie a fost un alt moment important pentru Romania. Participarea la nivel inalt, ministrii implicati, prezenta Vicepreședintelui Comisiei Europene și Comisar pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes, alaturi de Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloș au  fost lucruri foarte importante. Totodata, evenimentul a demonstrat la nivel practic, concret, modul in care tehnologia poate sa ajute comunitatile locale sa se dezvolte. Proiectul Biblionet este deja cunoscut si este un alt exemplu de succes al Romaniei din punctul de vedere al implementarii. Cred ca toate evenimentele de acest gen arata ca exista un interes din ce in ce mai mare din partea Romaniei de a face progrese in sensul deschiderii datelor, cresterii transparentei in sector public prin intermediul mediului online. De aici, de la Guvern, eu am perceput toate aceste initiative ca un interes din ce in ce mai mare pentru subiectul datelor, pentru subiectul folosirii mediului online, pentru subiectul comunicarii mai deschise cu si pentru societatea civila. Romania se bucura de o comunitate mare activa in mediul online si de aceea comunicarea in aceasta zona trebuie sa se dezvolte si ea.

Pentru ca am vorbit despre institutiile principale ale Romaniei ca fiind implicate in cresterea transparentei prin open government, aveti in vedere si pregatirea resurselor umane, angajatilor din institutii centrale si locale, in ceea ce priveste comunicarea online?

In raportul pe care il trimitem regulat la OGP, mentionam trei zone pe care noi le-am identificat drept foarte importante. Resursa umana este una dintre ele. Resursa umana din administratia publica nu doar ca nu este pregatita suficient, dar nu este nici pregatita uniform pentru comunicarea online. Sunt zone care sunt foarte pregatite pentru a deschide datele, pentru a comunica online, dar altele nu. Am fost invitati sa participam la un proiect cu Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior – au dezvoltat un program de pregatire in social media iar noi am ajutat prin a trimite angajati; am inteles ca a fost o participare numeroasa. E un punct de plecare si ne propunem sa facem si mai multe.

Ne propunem pe zona de open data sa avem seminarii impreuna cu societatea civila pentru a explica obiectivele noastre pentru perioada urmatoare, de aceea cred ca este un efort continuu. E mult de lucru pentru ca e nevoie de un dialog bun intre cele doua parti. De multe ori noi spunem: “Societatea civila nu intelege Guvernul”. Acest fapt este adevarat dar nici invers raportul nu cred ca sta mai bine. E nevoie de training, deci, dupa cum spuneam, este una dintre componentele critice. O vom aborda clar, in tot ceea ce avem in vedere pentru anul acesta.

Considerati ca proiecte precum platforma de comunicare digitaldiplomacy.ro pot contribui la dezvoltarea comunicarii online generata in sectorul public din Romania?

Vorbeam de partea de training – DigitalDiplomacy.ro e un bun exemplu. Noi am incurajat ca cei din administratie sa urmareasca continutul. E un efort pe care trebuie sa il facem cu totii. Cred ca lucrurile se vor schimba in zona aceasta si ajutorul vostru si al celorlalti este important.

Interviu: Creatorul studiilor Twiplomacy, Matthias Lüfkens, ne dezvăluie ce rol poate juca Twitter pentru instituțiile din România

Creatorul renumitelor studii Twiplomacy, Matthias Lüfkens (@luefkens), ne-a oferit un interviu excepțional, cu multe sfaturi pentru liderii și instituțiile publice din România care doresc să utilizeze în mod eficient Twitter ca platformă de comunicare.

Matthias este expert în comunicare digitală și o autoritate în diplomația digitală. În cadrul agenției globale de comunicare Burson-Marsteller, unde coordonează Departamenul de Comunicare Digitală pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a lansat seria Twiplomacy care analizează modul în care lideri și instituții din întreaga lume utilizează rețelele sociale și în special Twitter. Acum câteva săptămâni v-am prezentat într-un articol rezultatele celui de-al doilea studiu din seria Twiplomacy, al cărui focus a fost rolul pe care îl are Twitter pentru organizațiile internaționale.

1. Cum a început totul? Ce doriți să prezentați prin intermediul rapoartelor Twiplomacy?

Totul a început ca un hobby spre sfârșitul anul 2010 când eram Șeful Departamentului de Media la World Economic Forum. Mi s-a părut interesant modul în care  liderii G20 utilizau social media și, pe baza unei cercetări, am ținut o prezentare memorabilă de 5 minute la LeWeb (conferință internațională pentru start-up-uri și antreprenori online) în Paris. La Burson-Marsteller această pasiune s-a transformat într-un raport anual care analizează cum comunică pe social media șefi de state sau de guverne, ministere al afacerilor externe și organizații internaționale.

2. Care au fost cele mai neașteptate descoperiri în cele două studii?

Iată câteva din cele mai interesante constatări:

a) Suntem surprinși de faptul că, deși @BarackObama și @WhiteHouse sunt pe primele locuri în ceea ce privește numărul de followeri, sunt cele mai puțin conectate conturi, cu doar câteva conexiuni reciproce. Ambele conturi urmăresc doar patru lideri mondiali și anume, Guvernul Marii Britanii (@Number10Gov), Premierul Rusiei @MedvedevRussiaE și cel al Norvegiei @erna_solberg și pe Președintele Chilei @SebastianPinera.

b) Liderii africani utilizează Twitter doar ca pe un mijloc de a dialoga, pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. 96% din tweet-urile Primului Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi sunt răspunsuri către followers. Președintele Rwandei @PaulKagame este, de asemenea, foarte conversațional.

c) Deși Twitter este un mijloc prin intermediul căruia se inițiază conversații, liderii cei mai urmăriți îl folosesc în principal pentru a transmite informații și doar rareori pentru a interacționa cu cei care îi urmăresc. Spre exemplu Papa, @Pontifex, care transmite mesaje în nouă limbi, nu a răspuns sau menținat niciun alt cont de Twitter până acum.

d) În general liderii vorbitori de limba spaniolă sunt foarte activi și trimit mesaje în aceeași proporție ca și cei care utilizează limba engleză.

3.  Twitter este din ce în ce mai utilizat de către lideri ai instituțiilor publice din întreaga lume. Totodată, aceștia sunt prezenți și pe alte rețele sociale. Cum le recomandați să îmbine cele două dimensiuni – activitatea profesională și viața persoanlă – pe aceste conturi? Le recomandați să utilizeze anumite platforme pentru una din aceste dimensiuni sau să aibă conturi diferite pentru ambele?

Nu mai există o separație clară între viața privată și cea publică a unui lider mondial; totul este public. Cu toate acestea, problema separării conturilor personale de cele instituționale pe social media va deveni din ce în ce mai accentuată. Spre exemplu, atunci când John Kerry a devenit Secretar de Stat, acesta a renunțat pentru un timp la contul personal, iar acum scrie mesaje pe contul de Twitter @StateDept.

Întrebarea esențială este dacă angajații din guverne, plătiți din banii contribuabililor, ar trebui să administreze conturile pe social media ale liderilor noștri politici? Ce se va întâmpla cu aceste conturi atunci când ei părăsesc posturile? Vor lua cu ei la noul loc de muncă sau la pensionare și pe cei care i-au urmărit? De aceea sunt în favoarea unor conturi ”personal-instituționale”, precum @PMOIndia@Pontifex și @PresidentKosovo, care vor fi lăsate moștenire celor care vor deține aceste funcții în viitor. Fiecare lider poate decide cât de mult dezvăluie din viața personală pe aceste conturi și cât de multe informații private dezvăluie pe conturile personale.

4. S-au înregistrat câteva scandaluri în lumea diplomatică din cauza utilizării Twitter într-un mod nepotrivit. Ce sfat le-ați da liderilor români care abia încep să comunice pe Twitter?

Instruirea este esențială. Și nu este numai pentru că un tweet are doar 140 de caractere, care sunt ușor de scris. Din contră, compunerea unui tweet este, de fapt, cel mai dificil exercițiu jurnalistic. Un tweet este precum un titlu de ziar, trebuie să fie informativ, ademenitor și bine scris ori cititorul nu îl va citit în întregime sau nu va da click pe link să citească mai departe.

Înainte de a începe a-l utiliza, recomand crearea unui cont de Twitter protejat și exersarea redactării mesajelor în modul privat pentru câteva săptămâni. Discutați aceste tweet-uri de exersare cu trainer-ul dumneavoastră pe social media, astfel încât să vă îmbunătățiți comunicarea în 140 de caractere. La Burson-Marsteller am creat inclusiv o Academie pentru Twiter, unde învățăm până la 20 de persoane cum să comunice pe această platformă. Doar după ce liderii se vor simți familiari și confortabili cu Twitter, abia atunci ar trebuie să înceapă să transmită mesaje în modul public.

5. Considerați că Twitter va rămâne un canal de comunicare important pentru sectorul public?

Ne place sau nu, Twitter și alte rețele sociale fac parte din orice strategie de comunicare. Twitter nu va înlocui emailurile, discuțiile telefonice sau cele față în față, dar reprezintă un alt mijloc de comunicare pe care trebuie să îl stăpânim.

6. Pentru studiul Twiplomacy ați primit recent Premiul pentru Comuniare Digitală pentru best Digital Public Affairs. Ce pregătiți mai departe pentru Twiplomacy?

Suntem compleșiți de succesul studiilor Twiplomacy și de primirea pozitivă a acestora în rândul diplomaților și liderilor mondiali. Plănuim o analiză aprofundată în legătură cu instituțiile europene în 2014. De asemenea,, vom updata website-ul în mod regulat, pe măsură ce guvernele se schimbă și vom continua să împărtășim cazuri și experiențe interesante pe contul nostru de Twitter @Twiplomacy.

7.  Sunteți de acord că atât instituții publice naționale, cât și locale pot învăța din diplomația digitală?

Puteți găsi în studiile noastre exemple interesante pentru cum liderii utilizează Twitter, de la hashtags la sesiuni de întrebări și răspunsuri. Multe dintre aceste exemple pot fi implementate și de către autorități naționale și locale pentru a deveni mai bine conectați cu proprii cetățeni și pentru a interacționa cu alegătorii lor. Având o prezența pe Twitter sau pe Facebook aduce instituțiile mai aproape de oameni și, în cele din urmă, le va îmbunătăți și munca.

8. Sunteti un fan Twitter, dar în România acesta este într-o tendință de scădere de mai bine de un an, spre deosebire de alte rețele sociale cum ar fi Facebook, YouTube și Instagram. În acest context, ați sugera instituțiile publice și liderilor lor să aloce resurse pentru Twitter sau să se concentreze pe cele mai populare rețelele sociale în acest moment în România?

Alegerea  rețelelor sociale depinde de publicurile la care doriți să ajungeți și ce scop doriți să realizați prin intermediul interacțiunii în social media. Dacă doriți să ajungeți la un public național foarte mare, folosiți mass-media tradiționale, cum ar fi TV și radio. Dacă vreți să realizați o comunicare bidirecțională localizată cu alegătorii dumneavoastră, în orașul sau județul dumneavoastră, folosiți Facebook.

Dacă doriți să aveți o voce la masa liderilor mondiali, folosiți Twitter. Acesta vă permite să vă conectați la colegii dumneavoastră și să influențați politica la nivel mondial. Iar acest lucru va trebui cel mai probabil să fie făcut în limba engleză, care a devenit lingua franca a diplomației digitale.

Mediul online este o fereastra digitala catre activitatea unei ambasade

Unul dintre obiectivele noastre la digitaldiplomacy.ro este sa va oferim exemple frumoase de activitati de comunicare digitala din sectorul public. Pentru aceasta vom deschide o serie regulata de interviuri si discutii cu reprezentanti ai sectorului public (fie local fie international) care au ales sa foloseasca media sociale in activitatea zilnica a lor sau a institutiilor pe care le conduc.

Astazi pornim aceasta serie speciala de postari cu Excelenta Sa Ambasadorul Olandei in Romania, domnul Matthijs van Bonzel, unul dintre cei mai activi ambasadori in social media din Romania.

Domnul van Bonzel este Ambasador al Olandei din 2011 iar ambasada pe care o conduce are atat o pagina oficiala de Facebook cat si un cont de Twitter. Ambasadorul este cel care isi gestioneaza contul de Twitter pe cand echipa de comunicare, coordonata de Caroline Seebregts (Head of Press and Cultural Affairs) gestioneaza activitatea oficiala pe Facebook.

Ne-am bucurat sa intalnim niste diplomati deschisi catre oportunitatile pe care mediul online le ofera unei ambasade, comunicativi si mai ales pasionati de Romania. Ce a iesit puteti urmari mai jos.

Domnule Ambasador, cum si de ce ati inceput sa folositi media sociale?

In 2010 eram ambassador in America Centrala si eram responsabil pentru trei tari, Panama, Honduras si San Salvador, astfel ca aveam nevoie sa fiu la curent cu ce se intampla in aceasta zona. In acest context l-am cunoscut pe Alec Ross, Consilierul pe Inovatie al doamnei Hillary Clinton pe durata mandatului sau ca Secretar de Stat. Alec a participat la intalnirea anuala a ambasadorilor olandezi din Haga in 2010 si ne-a vorbit despre comunicarea moderna si cum poate fi aceasta utilizata in diplomatie, despre cum media digitale conecteaza administratia SUA cu diverse sectoare precum mediul de afaceri sau societatea civila. Am fost fascinat de prezentarea sa astfel ca am inceput sa folosesc Twitter si am fost placut surprins sa constat ca primesc reactii de la persoane cu care pana atunci nu intrasem in contact (tineret, intelectuali, jurnalisti). Si acest lucru m-a ajutat sa vad lucrurile altfel, la un alt nivel.

Bineinteles ca inceputul nu a fost usor deoarece au existat destule discutii legate de cat de “periculoase” sunt media digitale pentru un diplomat si de riscul de a fi “certat” de acasa, de Ministerul de Afaceri Externe. Dar in general totul a progresat in directia digitala si tot mai multi diplomati au inceput sa foloseasca Twitter si Facebook.

Am inceput sa folosesc din ce in ce mai mult social media, am inceput sa vorbesc si despre evenimente mai controversate, mi-am exprimat opinii si sugestii constructive legate de tara in care ma aflam ca diploma. In Romania de exemplu vorbesc frecvent pe social media despre faptul ca Olanda sustine reforma in justitie, adoptarea codurilor civil sau penal si construirea unei jurisprudente coerente. Si nu primesc reactii negative. Uneori primesc intrebari – precum cea din partea unui utilizator roman care revine frecvent la mine sa afle care este parerea mea referitor la un anumit subiect. Apreciez asemenea intrebari si intotdeaua incerc sa gasesc o cale de a oferi informatii concise dar relevante in 140 de caractere. Nu este usor! Twitter este un test pentru mine, ma ajuta sa ma exprim clar. Noi diplomatii tindem uneori sa cream impresia ca mediul diplomatic este unul foarte formal si misterios. Eu incerc, prin social media, sa sparg acest cliseu. Ceea ce facem noi nu este secret, munca noastra inseamna sa promovam principii pozitive de guvernare, justitie si economie de piata iar scopul este de a ajuta la crearea unei societati in care sa coexiste eficient indivizi, mediul de afaceri, ONG-uri. Ce imi propun nu este sa complic comunicarea ci dimpotriva, sa o simplific, sa explic in termeni cat mai simpli.

Social media deschide ambasadele catre oameni

Ce fel de canale de comunicare folositi?

“Twitter inca se dezvolta in Romania, Facebook este mult mai popular si mai mult folosit, insa eu nu folosesc Facebook. Ambasada ca institutie este prezenta pe Facebook iar acolo este alta abordare, va poate povesti Caroline mai multe. Cat despre mine, eu inca simt nevoia sa aflu mai multe despre cum pot folosi aceste canale, sa invat ce pot face cu ele. In Romania tot mai multi cetateni isi doresc sa se exprime, sa se faca auziti, eu apreciez acest lucru. Cred ca tinerii romani sunt asertivi, deschisi catre Vest iar eu vreau sa intru in contact cu acestia. Romania moderna nu are alta solutie decat sa se indrepte spre un model de economie vestica, spre o societate democratica, multa mai deschisa, activa si dinamica.

Pe Twitter sunt urmarit si intru in contact cu o audienta diversa, de la jurnalisti romani si straini pana la olandezi stabiliti in Romania, studenti, tineri profesionisti sau ONG-uri. Imi place acest lucru pentru ca astfel sunt accesibil oamenilor, pot comunica direct cu ei si ei cu mine. Social media creeaza o legatura care altfel ar fi destul de dificila din cauza naturii muncii noastre, a diplomatilor.

Legat de modul in care guvernele in general folosesc social media, cred ca este nevoie sa renuntam la mentalitatea conform careia daca lucrezi in institutiile publice totul trebuie sa fie foarte formal, distant si important. Am depasit acele timpuri. Acum cred ca suntem martorii unei schimbari de generatii, vad si in Guvernul Romaniei acelasi lucru, Premierul Victor Ponta are o echipa tanara si creativa si pare sa sustina aceste noi abordari in ceea ce priveste includerea comunicarii online in aparatul guvernamental.

Caroline, ce ne poti spune despre modul in care Ambasada Olandei a ales sa foloseasca Facebook?

Cele doua canale de comunicare online ale ambasadei se completeaza reciproc dar acest lucru nu inseamna ca toate informatiile se dubleaza. Uneori cream continut special pentru Facebook, alteori sustinem informatiile pe care domnul Ambasador le promoveaza pe contul sau de Twitter. Se poate intampla de exemplu ca ambasadorul sa comenteze la un moment dat legat de un anume aspect iar noi sa venim pe Facebook sa sustinem acea pozitie prin prezentarea unui proiect sau eveniment pe care il organizam. Ambasada are de asemenea si un website oficial, care este insa mult mai static dar pe care il folosim pentru a oferi mai multe detalii despre un anumit subiect utilizatorilor online care isi doresc acest lucru.

Politicienii olandezi sunt implicati activ in discutii online cu cetatenii. Ce parere aveti despre politicienii romani?

“Nu vad foarte multe astfel de interactiuni deocamdata, il apreciez pe domnul Zgonea pentru ca foloseste des Twitter, primarul Clujului domnul Emil Boc este de asemenea activ in social media, Premierul Victor Ponta si cativa europarlamentari romani de asemenea dar nu multi altii. Majoritatea politicienilor romani folosesc blogurile. In Olanda politicienii comunica activ cu cetatenii si ambii parteneri de dialog par sa aprecieze aceasta deschidere.”

Cum decideti ce fel de informatii sa postati pe Twitter?

“De fel nu sunt o persoana foarte organizata, asadar nu imi planific continutul online, doar urmaresc stirile si discutiile si reactionez cat de rapid pot. Smartphone-urile sunt foarte utile in aceasta privinta, de cele mai multe ori ma informez direct de pe Twitter, pot face si poze de oriunde sunt si Ie pot incarca pe contul meu imediat. Obiectivul meu este sa arat ce face ambasada, cu ce ma ocup eu in timpul zilei, vreau sa arat ca ce facem este important si util. De exemplu, unul dintre colegii mei din Olanda a vizitat o scoala locala recent pentru a le vorbi studentilor despre politica externa a tarii, despre migratie si alte subiecte europene. Eu i-am insotit de la distanta prin intermediului retelei Twitter pentru ca studentii au fost invitati sa trimita intrebari via Twitter. A fost prima mea experienta de acest gen si mi s-a parut foarte interesanta.”

Social media este strans legata de obiceiuri si stil personal, pentru a fi credibil trebuie sa comunici echilibrat despre o varietate de subiecte, atat pozitive cat si mai putin placute

Ati intampinat situatii dificile in mediul online de cand sunteti in Romania?

“In alte parti ale lumii, de exemplu in Orientul Mijlociu, dezbaterea publica este mult mai intensa apropo de subiectele de pe agenda publica; Ministrul de Externe olandez a fost nevoit la un moment dat chiar sa isi inchida pagina de Facebook deoarece oamenii care discutau despre subiecte controversate precum problemele din Orientul Mijlociu devenisera polemici iar discutia a degenerat intr-un sens negativ. Pana la urma a redeschis pagina. Eu nu am intalnit asemenea situatii in Romania. Vorbesc deseori despre subiecte precum coruptie sau reforma in justitie si primesc intrebari sau observatii critice dar nu imi displace. Este o dezbatere publica si eu o incurajez. Intru in discutii si imi argumentez parerea. Cateodata este dificil din cauza lipsei de timp, trebuie sa ajungi repede la esenta problemei atunci cand exista o discutie din social media si reactiile nu trebuie sa intarzie. Dar nu am fost implicat pana acum in nicio situatie neplacuta. Utilizatorii online romani sunt respectuosi in aceste privinte.”

„Pe de alta parte, nici nu ignor anumite subiecte. Cred ca este nevoie ca utilizatorii sa vada ambele parti ale unui subiect, atat partea pozitiva cat si cea mai putin placuta. Altfel nu esti credibil. Social media este si despre obiceiuri, despre cum obisnuiesti utilizatorii cu un anumit stil de comunicare. Eu nu cred ca trebuie sa ramanem liniari in comunicare, sa vorbim mereu despre aceleasi subiecte, oamenii nu ne vor lua in serios daca vorbim mereu numai despre lucruri frumoase.”

“De exemplu, am mentionat pe Twitter despre Familia Regala a Romaniei, cu ocazia zilei de nastere a Reginei Ana. In Olanda colegii mei se intrebau de ce am ales acest subiect de conversatie, cand cu siguranta ar fi existat altele mai stringente. A trebuit sa explic ca subiectele pe care le aleg tin si de specificul tarii in care ma aflu si de contextul public dintr-un anumit moment. Tot recent vorbeam pe Twitter despre o altfel de poveste – 49 de hoti de buzunare au fost arestati in Amsterdam, dintre care majoritatea erau romani.”

„Cred ca noi, diplomatii, nu trebuie sa evitam subiectele dificile sau neconfortabile. Cred ca important este sa aratam prietenilor nostri virtuali ca suntem interesati de o varietate de subiecte, nu doar de cateva, sa aratam ca ne pasa. Si astfel avem mai multe sanse ca oamenii sa interactioneze cu noi. Festivalul Enescu, arhitectura din Bucuresti, calitatea foarte buna a internetului din Romania, competentele lingvistice foarte bune ale romanilor, cultura si istoria tarii – toate acestea sunt subiecte pe care incerc sa le promovez via social media pentru ca stiu ca sunt informatii care, pe de o parte, surprind placut olandezii si pe de cealalta parte, sunt apreciate de romani. Si pe buna dreptate romanii apreciaza informatii pozitive legate de tara lor – Romania ar trebui sa lucreze mai mult la promovarea imaginii sale folosind realitati precum cele enumerate mai sus. Numai un mix de exemple pozitive si de zone aflate in curs de dezvoltare poate ajuta la crearea unei imagini echilibrate asupra unei tari.”

Social media este pe agenda Guvernului Olandei, o strategie in acest sens este in curs de formare

“Inca se lucreaza la o strategie in social media, dar exista o echipa formata la Haga al carei obiectiv este de a pune bazele unui plan de actiune in mediul online pentru a incorpora cu succes media digitale in planul mai larg de comunicare al guvernului. Social media este acum si pe agenda de discutii in cadrul intalnirilor anuale ale ambasadorilor olandezi. Exista si cursuri de pregatire disponibile angajatilor sectorului public din Olanda.”

Diplomatia digitala face parte din diplomatia publica

Cred ca diplomatia publica a unui stat este conectata la epoca digitala. Cu siguranta este nevoie sa conectam retele sociale precum Facebook, Twitter, LinkedIn sau altele cu website-urile oficiale si sa vedem cum acest mix de canale ne poate ajuta la promovarea mai buna a mesajelor noastre. Noi [Ambasada Olandei] ne concentram din ce in ce mai putin pe ambasada ca mijloc de comunicare in sine si incercam sa oferim cat mai multe informatii online, astfel ca, indiferent daca sunteti din Bucuresti, Constanta, Cluj sau Iasi ambasada sa fie usor accesibila, doar la cateva click-uri distanta. Trebuie sa investim mai multe eforturi in aceasta fereastra virtuala si mai putin in cea fizica.

Social media este un experiment, lucrurile se schimba constant, trebuie sa fim pregatiti sa fim adaptabili

„Pentru ca diplomatia poate parea o meserie formala si usor “invechita”, comunicarea online ofera noi oportunitati. Am observat ca exista cerere din partea publicului de a afla mai multe despre ce fac diplomatii, de aceea este nevoie de mai mare transparenta si accesibilitate la informatii legate de activitatea lor. Imi place cand vad ca oamenii reactioneaza pe Facebook sau Twitter la ceea ce facem noi in cadrul ambasadei. Imi propun ca in viitor sa aflu mai multe si despre blogging, folosit de alti colegi precum Ambasadorul britanic in Romania Martin Harris.”

„Faptul ca nu exista foarte multi diplomati activi in social media face ca totul sa fie si mai motivant, si mai atragator. Cu siguranta vor mai exista greseli dar imi doresc sa fim pionieri ai comunicarii online, sa fim cu un pas inaintea celorlalti. Noi vrem sa promovam o societate bazata pe valori precum transparenta, lipsa discriminarii, mai multa comunicare. Social media poate ajuta cu siguranta in acest sens.”

Ambasada Olandei in Romania: Profil in social media