Date Deschise în domeniul Sănătăţii: Oportunităţi şi Provocări

În contextul Zilei Internaționale a Datelor Deschise, Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Social, alături de reprezentanți ai societății civile, mediului diplomatic și sectorului privat, dedică perioada 5-11 martie 2016 unor evenimente privind guvernarea deschisă.

În cadrul evenimentelor, se vor dezbate subiecte precum:

  • transparentizarea achizițiilor publice;
  • ce se întâmplă cu datele din sănătate;
  • cum folosim datele pentru a avea niște orașe inteligente;
  • cum ajuta datele deschise anchetele de jurnalism;
  • ce angajamente să-și asume Guvernul pentru perioada 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.
  • un Parlament mai deschis;
  • justiție deschisă;
  • propuneri pentru o educație deschisă.

Institute for Digital Government, împreună cu partenerii săi Institutul pentru Politici Publice (IPP) și Camera de Comerț Româno-Olandeză vor organiza pe data de 7 martie 2016 dezbaterea “Date Deschise în domeniul Sănătăţii: Oportunităţi şi Provocări”. Evenimentul își propune să reunească actori relevanți din domeniul sănătății, într-o dezbatere despre utilitatea deschiderii datelor de către instituțiile publice. Dezbaterea va urmări oportunitățile pe care societatea civilă sau mediul privat le pot avea re-utilizând aceste date precum și care sunt provocările cu care se confruntă sectorul non-profit și mediul privat în procesul de prelucrare a datelor deschise.  Evenimentul va include o sesiune aplicativă, în care invitații vor putea să adreseze propuneri sau întrebări autorităților cu privire la fluidizarea procesului de accesare și folosire a datelor deschise în proiecte comerciale sau în influențarea politicilor publice.

Puteți urmări informații utile despre evenimentele ce au loc în cadrul Săptămânii Guvernării Deschise direct pe pagina de Facebook a evenimentului. De asemenea, dacă doriți să participați la eveniment, vă rog să îmi scrieți pe andreea@digitaldiplomacy.ro

***

Datele deschise sunt date produse sau deținute de către autoritățile publice, care sunt puse la dispoziția cetățenilor în mod gratuit, ușor de accesat, reutilizat și redistribuit. Datele deschise sunt procesabile prin mijloace automate și sunt furnizate într-un format deschis, asupra căruia nicio entitate nu deține control exclusiv. De asemenea, datele deschise beneficiază de o licență deschisă, care permite folosirea liberă a datelor, inclusiv în scop comercial, fără ca aceasta să fie limitată prin drepturi de proprietate intelectuală.

România a aderat în 2012 la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, prin care se angajează să promoveze transparența, combaterea coruptiei si utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare si dialogul cu cetatenii, in special prin elaborarea si implementarea de politici in domeniul datelor publice deschise.

Potențialul datelor deschise în procesul de transparentizare a administraţiei publice

De multe ori, informațiile de interes public nu sunt ușor accesibile, ba chiar există demersuri anevoioase pentru obținerea lor, astfel că cetățenii renunță înainte de a fi întreprins vreo acțiune. Atunci când totuși ele sunt obținute, pot trece neobservate: volumul este  mare, informațiile sunt disparate sau contradictorii etc. În prezent există proiecte jurnalistice sau activiste care urmăresc valorificarea lor prin sporirea gradului de accesibilitate sub diverse forme: vizualizări interactive, hărți complexe sau listare.

Un bun exemplu în aceste sens este NarcoData, care se traduce prin demersul jurnalistic a două platforme din Mexic care și-au propus să agrege informații publice furnizate de guvern. Aceste informații privind activitatea cartelurilor de droguri, până recent, aveau caracter confidențial. Animal Politico, o publicație digitală din Mexic, a obținut documentele care priveau cartelele de droguri și și-a propus să obțină potențialul maxim prin prelucrarea datelor.

Astfel, în colaborare cu o altă platformă de mapare a datelor jurnalistice – Poderopedia, a apărut NarcoData. Proiectul are scopul precis de a scoate la lumină crima organizată și traficul de droguri. Întrucât statul mexican nu a fost capabil să ofere cetățenilor informații sistematice și la zi despre lupta împotriva crimei organizate, NarcoData apare ca un răspuns natural la o nevoie.

NarcoData analizează date adunate pe parcursul a patru decenii și explică cum traficul de droguri a ajuns la dimensiunile și influența sa actuală. Animal Politico a obținut aceste informații în urma unei reforme de transparență derulată de guvern pe care le-a coroborat cu alte informații obținute din publicații, cărți și interviuri. Poderopedia, proiectul chilian de vizualizare a datelor, a pus cap la cap aceste informații pentru a obține o hartă în clar a structurilor de putere din cadrul crimei organizate.

Proiectul NarcoData este o colaborare cu rezultate eficace care sporește gradul de accesibilitate la informații dispersate, greu de filtrat și de corelat. Mai mult, proiectul contribuie la procesul de transparetizare demarat de guvernul mexican și vine în ajutorul cetățenilor, a societății civile, a jurnaliștilor și a administrației publice.

Puteţi citi întregul articol despre NarcoData aici.

Chiar dacă nu de amploarea proiectului realizat de jurnaliștii mexicani, acțiuni similare există și în România. Florin Bădiță a început să solicite seturi de date cadastrale de la ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) pe care dorea să le importe în OpenStreetMap, o hartă liberă a lumii, unde își aduc contribuția peste 2 milioane de voluntari. Timp de 6 luni, cererilor sale nu li s-au dat curs, așa că a preluat logica ierarhică a instituțiilor guvernamentale – s-a adresat întâi administrației centrale și a mers înapoi spre nivel local. A reușit să obțină datele de contact ale tuturor instituțiilor și urmează să alcătuiască o bază de date publică, cu adresele de contact ale tuturor instituțiilor din România.

De la INP (Institutul Național al Patrimoniului) a obținut lista cu cele 16 000 lăcașe de cult, precum și lista muzeelor din România pe care le va adăuga pe OpenStreetMap. Un alt succes al lui Florin este obținerea unor date privind ONG-urile din România și elaborarea unui Registru al ONG-urilor care acum se poate găsi pe portalul guvernului.

Efortul lui Florin dă deja roade, după cum spune chiar el:

Referitor la registrul ONG-urilor din România, a fost un hackaton, unde premiul cel mare, constând în produse în valoare de peste 10.000 de euro, a fost câştigat de o echipă care a folosit datele pe care le-am obţinut eu şi a făcut o aplicaţie din ele. Am vorbit cu mai multe persoane care au fost inspirate de ce am facut eu, şi au început şi ei să trimită cereri pe legea 544/2001 ca să afle anumite informaţii.

Acum are un proiect ambițios de transparentizare prin care își propune să creeze o bază de date care va conține adresele de email a 20 000 de instituții publice cărora le va trimite cereri pe legea 544/2001 privind informații de interes public precum bugetul sau documentele gestionate.

Printre dificultăţile identificate de Florin în dialogul cu instituţiile publice pe tema datelor deschise, el menţionează o cunoaştere deficitară a legii 544/2001 din partea administraţiei:

Este amuzant să vezi cum primeşti 10 răspunsuri diferite de la 10 primării diferite, când ceri acelaşi lucru.

Dacă unele primarii mi-au oferit lista cu toate persoanele care locuiesc în oraş, o informaţie cu caracter privat ce nu ar trebui oferită, altă primărie cere 4.000 ron pentru o informaţie pe care legea îi obligă să o ofere gratuit.

Un alt exemplu dat de Florin este o primărie care se pare că i-a refuzat accesul la PUG (Planul Urbanistic General) pe motiv că primăria respectivă ar avea contract cu ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) şi le este interzis să facă acest lucru.

Atât NarcoData din Mexic, cât și proiectele lui Florin Bădiță din România permit cetățenilor să acceseze și să înțeleagă un volum mare de informații care le afectează viața.  Accesul liber la date permite atât instituțiilor guvernamentale, cât și organizațiilor neguvernamentale să fie atât eficiente, cât și eficace. Obiectivul – informarea – poate fi atins cu un consum mic de resurse.

Pe Florin Bădiță îl puteți găsi pe Facebook https://www.facebook.com/baditaflorin sau la adresa de email baditaflorin@gmail.com.

Articol scris de Ștefania Neagoe, intern în cadrul Institute for Digital Government. Ștefania este absolventă de Relații Internaționale și Studii Europene și, în prezent, este masterandă la Facultatea de Filosofie – UB.  În paralel este implicată în activism civic și este preocupată de abordări up-to-date ale comunicării dintre instituții și cetățeni.

Aplicatii cu date deschise pentru orase inteligente

In perioada 6-8 noiembrie 2015 s-a desfasurat la Timisoara un nou maraton de programare – HackTM, care a adunat aproximativ 350 de participanti. In cadrul evenimentului, una dintre sectiuni a fost cea de Open Data & City Projects care se pare ca a avut cea mai consistenta participare.

Printre proiectele care au ocupat primele locuri se numara City Happiness Index, un instrument de masurare comparativa a starii de „fericire” a unui oras, sensori speciali pentru urmarirea bicicletelor din oras in cazul in care acestea sunt furate, aplicatii de monitorizare si administrare de catre administratia publica locala sau/si de catre cetateni a statutului a permiselor de constructie din orasul Timisoara.

Dupa cum vedeti, majoritatea acestor proiecte si initiative au la baza cateva concepte simple – nevoia de transparentizare a activitatii administratiei locale, sustinerea si consultarea comunitatii locale in diverse probleme, ajutorarea cetatenilor si, nu in ultimul rand, construirea unui oras cu cetateni multumiti.  Toate acestea se incadreaza in angajamentul luat de Romania in 2012 pentru „deschiderea datelor guvernamentale” si asigurarea unui aparat guvernamental cat mai transparent – angajament ce este parte din Open Government Partnership, o initiativa internationala coordonata la nivel national de Cancelaria Primului Ministru prin Departamentul de Servicii Online si Design. Indiferent de schimbarile politice urmatoare, speram ca aceste angajamente, precum si munca si rezultatele importante obtinute acolo de catre echipa DSOD vor fi recunoscute si continuate.

City Projects Track este platforma pe care puteti gasi mai multe detalii despre proiectele la care s-a lucrat si echipele din spatele lor.

Primul hackathon care a reutilizat date guvernamentale

Așa cum v-am anunțat într-un articol anterior, în week-end-ul 22-23 februarie 2014 s-a desfășurat primul hackathon din România care a reutilizat date guvernamentale încarcate pe portalul data.gov.ro, cu scopul de a le transforma în aplicații utile cetățenilor.

Aproximativ 30 de programatori și activiști au lucrat aceste două zile pe bază de voluntariat și din interes pentru a demonstra că datele guvernamentale pot fi utilizate de către societatea civilă și de către mediul privat în moduri inedite.

Spre exemplu, aceștia au realizat o hartă interactivă a tuturor muzeelor din țară, cu detalii despre programul de funcționare și multe alte informații utile, o hartă a  tuturor spitalelor din România în funcție de specialitate și numărul de paturi disponibile, dar și o platformă înfățisând topul câștigătorilor licitațiilor publice directe atribuite în 2013 în funcție de valoarea și numărul de achiziții.

Și acestea sunt doar trei exemple din cele 11 proiecte realizate în intervalul de timp propus. Puteți citi despre toate aplicațiile mai pe larg aici, iar în următoarea perioadă vor fi și urcate pe datedeschise.ro.

Cu toate acestea, se pare că participanții s-au lovit și de probleme, cauzate fie de formatul în care sunt publicate datele, fie de modul în care sunt culese și centralizate de către autoritățile publice. Însă și acest lucru poate fi considerat pozitiv, deoarece odată identificate, aceste erori pot fi remediate.

Felicitări organizatorilor și așteptăm cu interes următorul proiect!