Diplomația digitală între transparență și credibilitate

Diplomația este adesea considerată teatru, o metaforă în care diplomații orchestrează spectacole menite să creeze imagini mentale sau sentimentale. De exemplu, o adunare a liderilor mondiali în urma unui atac terorist dorește să transmită siguranță. Dacă vorbim despre social media și imaginea creată pe rețelele sociale de către Ministerele de Externe, pare că diplomația digitală este teatru având în vedere multitudinea de imagini postate de la summit-urile globale pe twitter. Cu toate acestea, uneori, diplomația digitală oferă și o privire foarte scurtă în culise, unde are loc activitatea reală a relațiilor internaționale, precum Ministerul de Externe Rus sau Departamentul de Stat american.

Sociologul Erving Goffman, a împărțit domeniul vieții sociale în două sfere distincte: una în care  oamenii joacă anumite roluri și cealaltă din spatele acelor roluri, acolo unde vom găsi adevăratul caracter. În acest sens, tot Goffnamm spunea despre credibilitate că este factorul cheie în îndeplinirea acelor roluri și menținerea unei anumite imagini.

Unii dintre noi pot considera postările de acest tip pe rețelele sociale ca o formă mai transparentă a diplomației, dar dacă aplicăm teoria lui Goffman, putem considera imaginile respective drept o iluzie a transparenței menite să mențină credibilitatea. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, la fel ca orice persoană, instituțiile au nevoie de credibilitate pentru a-și menține imaginea în online.

În același context, Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Oxford, a realizat o analiză cantitativă care demonstrează de ce retweet-urile sunt aprobări ceea ce poate înseamna și o menținere a credibilității.

Analiza profesorului Bjola are ca element central angajarea urmăritorilor. Numărul de urmăritori reflectă consumul inactiv sau pasiv de informații, pe când retweet-urile demonstrează angajarea în discuții a publicului. Un aspect interesant este acela că angajamentul este mult mai simplu decât am crede deoarece cercetările au arătat că un simplu link către o fotografie poate duce la o crestere cu până la 35% a retweet-urilor.

Această caracteristică are capacitatea de a stimula angajamentul urmăritorilor. Astfel, cu cât este mai mare numărul de retweet-uri, cu atât strategia digitală este mai eficientă, dar nu se poate cuantifica cât de profund este angajamentul. Cu alte cuvinte,  numărul redistribuirilor este o valoare cantitativă, utilă pentru a vedea dacă mesajul ajunge la public, dar în lipsa unei măsurători calitative, nu putem spune cu siguranță dacă publicul sprijină sau dezaprobă mesajul. Pentru a rezolva această limitare, profesorul Bjola introduce două concepte din teoria interacțiunii simbolice și analiza cadrului a lui Erving Goffman – laminarea, stratificare (en-lamination) și manipularea (en-keying), drept instrumente calitative ale analizei retweet-urilor din diplomația digitală.

Potrivit lui Goffman, laminarea reprezintă „straturile” de activitate care modifică sau transformă un anumit cadru prin care o situație socială este interpretată. De exemplu, atunci când un summit diplomatic este prezentat în mass-media, cadrul original al discuțiilor este rar reprodus ad-litteram. De obicei acesta este alterat și tranformat prin laminări succesive ale rapoartelor media, iar prin redistribuirea sau comentarea la un (re)tweet adaugă alte straturi. Modul în care apar aceste stratificări se face prin manipulare care se referă la interpretările de sens prin care audienței îi sunt semnalate moduri de interpretare a mesajului original. De exemplu, un retweet poate modifica înțelesul mesajului original și astfel poate îndepărta discuția față de tweet-ul original.

Tweet-urile nu sunt toate la fel de importante. În timp ce numărul retweet-urilor este un instrument de măsură folositor pentru a măsura eficiența strategiilor digitale, analiza calitativă a redistribuirilor face diferența prin consolidarea mesajului tweet-ului original.

Într-o eră în care accesul la informație este într-o continuă creștere, instituțiile trebuie să se adapteze pentru a-și menține credibilitatea în online. Angajmentul cu audiența este vital, iar strategiile de comunicare vor trebui să fie mai interactive și, de ce nu, mai creative pentru a crea un dialog cu cetățenii.

Referințe:

Articol scris de Mihai Bogdan Mocanu, intern în cadrul Institute for Digital Government. Mihai este recent absolvent al programului masteral Diplomatie si Negociere (SNSPA Bucuresti) cu experienta in domeniul institutional. Pasionat de fotografie, are competente in domeniul comunicarii dobandite in timpul stagiilor de practica de la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Ministerul Afacerilor Externe Romania si alte proiecte de voluntariat.

 


 

Începem un an nou, cu forțe proaspete

2015 a fost un an intens pentru Institute for Digital Government – în primul rând am lansat Institutul, ce servește drept o umbrelă institutională a proiectelor la care lucrăm. Am lansat o serie de produse noi precum Ghidul de Comunicare în mediul online pentru administratia publică, am contribuit ca de obicei la raportul Twiplomacy pe 2015 și am organizat o serie întreagă de întâlniri DigiGov, consolidând rețeaua.

Ne-am implicat în proiecte de eficientizare si standardizare a prezenței online a administrației publice alături de o echipă dinamică și creativă de la UEFISCDI, am participat activ la facilitarea celui mai important eveniment de comunicare al Parteneriatului pentru Tineret la nivel european și, cel mai important, am lansat și livrat o serie de traininguri pentru administrația publică și nu numai.

Ne-am bucurat de susținerea mai multor instituții publice, private și organizații non-guvernamentale importante, atât din România cât și din afara țării și am cunoscut persoane inspiraționale pe care le-am intervievat despre modul în care folosesc canalele digitale în comunicare.

Tot 2015 a fost anul în care am observat o atenție crescută din partea administrației publice, cel puțin la nivel central, în ceea ce privește comunicarea online. Sperăm ca acest interes să se mențina ridicat și anul acesta, mai ales având în vedere crearea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Social.

Pregătim pentru 2016 proiecte de interacțiune activă între cetățeni și administrație, dar și programe de training noi și evenimente interesante. Vă mulțumim pentru suportul de până acum și sperăm să fiți alături de noi și în continuare! Revenim cât de curând cu noutăți!

Reprezentanţele diplomatice din România [Analiză]

Ne-am uitat în ultima perioadă la prezența și activitatea instituțiilor guvernamentale în social media. Am analizat cu acel prilej administrația centrală și cabinetul Cioloș, adică am aruncat o privire atât peste activitatea conturilor instituționale ale ministerelor, cât și asupra miniștrilor noului cabinet. Demersurile vin din convingerea că un dialog constant între instituțiile statului și cetățeni este esențial democrației. Continue reading Reprezentanţele diplomatice din România [Analiză]

Administraţia centrală în social media [Analiză]

Dacă în articolul anterior am prezentat pe scurt vizibilitatea și activitatea de pe rețelele de socializare a miniștrilor, în cele ce urmează vom prezenta, conform acelorași criterii, paginilie oficiale de Facebook și Twitter ale ministerelor din cabinetul Cioloș. Timp de trei zile (jumătatea lunii decembrie) am urmărit cum și cât interacționează fiecare instituție în parte. Continue reading Administraţia centrală în social media [Analiză]