Candidatii Romaniei la europarlamentare pe Twitter (I)

Alegerile europarlamentare sunt la două luni distanță și câteva partide din România și-au anunțat deja candidații. Acest articol deschide o serie de scurte analize cantitative cu scopul de a identifica câți dintre potențialii noi europarlamenatari ai României sunt activi pe Twitter, care sunt mai urmăriți, mai activi, iar în final, după alegeri, vom încerca să determinăm ce rol a avut comunicarea pe acest canal în campania electorală.

Pentru început, vom trece în revista candidații pe locurile considerate eligibile ale PSD+PC+UNPR, deoarece aceștia au fost anunțați oficial primii:

1. Corina Crețu
2. Ecaterina Andronescu
3. Cătălin Ivan
4. Dan Nica
5. Damian Drăghici
6. Maria Grapini
7. Daciana Sârbu
8. Ioan Mircea Pașcu
9. Viorica Dăncilă
10. Sorin Moisa
11. Victor Boștinaru
12. Ciprian Tănăsescu

Și iată o scurtă trecere în revistă a prezenței acestora pe Twitter:

Twitter
PSD+PC+UNPR
MEP candidate Username  Followers Following Tweets
Corina Cretu (PSD) @CorinaCretu_PSD 208 21 6
Ecaterina Andronescu (PSD) @ec_andronescu 47 0 0
Catalin Ivan (PSD) @Catalin_Ivan 672 71 747
Dan Nica (PSD)     –
Damian Draghici (UNPR) @damiandraghici 25 44 90
Maria Grapini (PC)    –
Daciana Sarbu (PSD) @DacianaSarbu 818 155 77
Ioan Mircea Pascu (PSD) @ioanmirceapascu 244 0 0
Viorica Dancila (PSD)    –
Sorin Moisa (Deputy Head of Cabinet European Commissioner Dacian Ciolos) @sorinmoisa 12 17 3
Victor Bostinaru (PSD)    –
Ciprian Tanasescu (PSD)    –
* 16.03.2014

Din acest tabel reiese la o primă vedere faptul că șapte din cei 12 candidați au cont pe Twiter, dar că doar cinci au fost activi. Iar din cei cinci, doar trei au postat mesaje în ultima lună.

Cel mai activ candidat este de departe Cătălin Ivan, însă cel mai urmărit este Daciana Sârbu.

Suntem curioși cum vor evolua cifrele și acest clasament la finalul campaniei electorale.

 

Toate organizațiile internaționale folosesc Twitter, arată ultimul studiu Twiplomacy al Burson – Marsteller

Agenția de comunicare și relații publice Burson – Marsteller a lansat astăzi cel mai recent studiu Twiplomacy, care ne arată faptul că toate organizațiile internaționale au cel puțin un cont de Twitter și peste jumătate din liderii lor au conturi personale active.

Raportul se bazează pe date colectate pe parcursul acestei luni, de la 223 de conturi de Twitter a 101 de organizații internaționale, inclusiv 51 de conturi personale ale liderilor lor, care au fost analizate în funcție de peste 50 de variabile.

Organizații

Rezultatele raportului evidențiază faptul că ce cele mai multe dintre organizații internaționale utilizează social media, însă sunt și câteva example în care acestea aleg să actualizeze contul de Twitter chiar înainte de site-ul lor, cum este cazul Organizației Mondiale a Sănătății (@WHO).

Cea mai urmărită organizație internațională este @UNICEF, cu peste două milioane de followeri, dar interesant este că cea mai eficientă este Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (@CERN), deoarece tweet-uri sale sunt redistribuite în medie de peste 100 de ori.

Cu toate acestea, Organizația Statelor Ibero – Americane (@EspacioOEI) este cea mai activă, cu mai mult de 50.000 de tweet-uri postate până în acest moment, reprezentând mai mult decât dublul tweet-urilor postate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (@UNDP).

Twitter oferă multe oportunități pentru organizațiile internaționale și unele par să profite din plin de evoluțiile tehnologice. Campanii prin mesaje directe, Q&A, liste, URL-uri, fundal și antet branduite sau chiar aplicația video Vine sunt modalități prin intermediul cărora organizațiile internaționale își transmit eficient mesajele pe această rețea socială.

Și dacă vă întrebați, nu ONU a fost prima organizație internațională care s-a înscris pe Twitter, ci Greenpeace (@Greenpeace), pe 4 aprilie 2007 !

Liderii

Din cei cincizeci și unu de lideri ai organizațiilor internaționale care au conturi de Twitter (gestionate personal sau împreună cu echipele lor), cel mai urmărit este Nabil Elaraby (@lassecgen), Secretarul General al Ligii Arabe, cu peste 346,000 de followeri.

Unii lideri au ales să adauge numele organizației lor în denumirea contului de Twitter, precum Administratorul PNUD Helen Clark (@HelenClarkUNDP), în timp ce alte organizații au creat conturi „instituționale cu caracter personal” pentru liderii lor, cum ar fi pentru Secretarul General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) (@ITUSecGen). Acest tip de cont poate părea mai puțin personal, dar există câteva avantaje, poate cel mai importante fiind că șeful organizației nu va lua followerii cu el atunci când părăsește funcția . :)

Concluzii

Este evident, Twitter a devenit un instrument de comunicare indispensabil pentru organizațiile internaționale.

Pentru mai multe detalii, accesați raportul complet aici. 

Iar pentru raportul anterior, despre cum comunică liderii mondiali pe Twitter, citiți articolul nostru aici.

Cum comunica sefii de state si guvernele pe Twitter | Studiu Twiplomacy 2013

Agentia de comunicare Burson-Marsteller a publicat ieri un studiu numit “Twiplomacy”, in fapt o analiza a modului in care sefii de state si guverne din intreaga lume folosesc Twitter pentru a comunica. Una dintre principalele lor concluzii a fost ca 77% din acestia au cont de Twitter iar doua treimi sunt inter-conectati cu omologii lor.

Cateva concluzii care ne-au atras atentia:

  • Au fost analizate 505 conturi guvernamentale si prezidentiale din 153 de tari; exista 227 conturi personale (nominale) iar 76 lideri chiar posteaza personal pe Twitter (chiar daca multi dintre ei doar ocazional);
  • Cel mai urmarit lider pe Twitter este Presedintele Barack Obama @BarackObama cu 33 milioane de followeri. Cu toate aceste, Obama este printre cel mai putin conectati lideri, urmarind doar 2 conturi: Jens Stoltenberg (Norvegia) Dmitry Medvedev (Rusia). Aceleasi concluzii apar si pentru conturile Casei Albe @WhiteHouse si Ministerului de Externe @StateDept, care, desi sunt urmarite de institutiile omoloage, urmaresc la randul lor foarte putine (sau deloc);
  • Papa Francisc @Pontifex este al doilea cel mai urmarit lider al lumii, cu peste 7 milioane de followeri. O comparatie interesanta apare intre Papa si Presedintele Barack Obama – tweet-urile primului sunt transmise mai departe (RT) in medie de aproximativ 11.000 de ori, pe cand postarile Presedintelui american sunt retransmise in medie de (doar) aproximativ 2.300 de ori;
  • Ministrul de Externe al Suediei @CarlBildt este cel mai bine conectat lider, urmarind 44 de omologi;
  • Primul Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi este cel mai “vorbaret”, 96% dintre tweet-urile sale fiind raspunsuri la intrebarile altor useri J;
  • Peste doua treimi din guvernele continentului african au prezenta pe Twitter iar liderii africani se pare ca sunt printre cei mai “vorbareti” din lume;
  • Twitter este de asemenea popular in America Latina – aproape toate guvernele au prezenta activa pe Twitter;

In cazul Romaniei, primele 3 conturi de Twitter analizate apartin Presedintelui Traian Basescu @tbasescu, Premierului Victor Ponta @Victor_Ponta si Ministerului de Externe Roman @MAERomania. Daca ne uitam cu atentie la aceste conturi, constatam ca Premierul Victor Ponta pastreaza legatura cu cei aproximativ 6.000 de followeri prin promovarea constanta a evenimentelor si proiectelor in care se implica. Ministerul de Externe al Romaniei trimite doar informatii punctuale si anunturi oficiale catre cei aproximativ 1.600 de follower iar Presedintele, in ciuda celor 13.983 de followers, nu si-a mai actualizat profilul din luna decembrie.

Puteti afla mai multe despre cum mediul diplomatic si guvernamental foloseste social media in cateva postari trecute, deoarece DigitalDiplomacy.ro a mai analizat fenomenul Twitter si comunicarea institutionala dar si modul in care mediul diplomatic foloseste retelele sociale.

Puteti de asemenea citi versiunea completa a studiului Twiplomacy aici.

Agentia de comunicare Burson-Marsteller a publicat ieri un studiu numit “Twiplomacy”, in fapt o analiza a modului in care sefii de state si guverne din intreaga lume folosesc Twitter pentru a comunica.Agentia de comunicare Burson-Marsteller a publicat ieri un studiu numit “Twiplomacy”, in fapt o analiza a modului in care sefii de state si guverne din intreaga lume folosesc Twitter pentru a comunica. Una dintre principalele lor concluzii a fost ca 77% din acestia au cont de Twitter iar doua treimi sunt inter-conectati cu omologii lor.

Cateva concluzii care ne-au atras atentia:

  • Au fost analizate 505 conturi guvernamentale si prezidentiale din 153 de tari; exista 227 conturi personale (nominale) iar 76 lideri chiar posteaza personal pe Twitter (chiar daca multi dintre ei doar ocazional);
  • Cel mai urmarit lider pe Twitter este Presedintele Barack Obama @BarackObama cu 33 milioane de followeri. Cu toate aceste, Obama este printre cel mai putin conectati lideri, urmarind doar 2 conturi: Jens Stoltenberg (Norvegia) Dmitry Medvedev (Rusia). Aceleasi concluzii apar si pentru conturile Casei Albe @WhiteHouse si Ministerului de Externe @StateDept, care, desi sunt urmarite de institutiile omoloage, urmaresc la randul lor foarte putine (sau deloc);
  • Papa Francisc @Pontifex este al doilea cel mai urmarit lider al lumii, cu peste 7 milioane de followeri. O comparatie interesanta apare intre Papa si Presedintele Barack Obama – tweet-urile primului sunt transmise mai departe (RT) in medie de aproximativ 11.000 de ori, pe cand postarile Presedintelui american sunt retransmise in medie de (doar) aproximativ 2.300 de ori;
  • Ministrul de Externe al Suediei @CarlBildt este cel mai bine conectat lider, urmarind 44 de omologi;
  • Primul Ministru al Ugandei @AmamaMbabazi este cel mai “vorbaret”, 96% dintre tweet-urile sale fiind raspunsuri la intrebarile altor useri J;
  • Peste doua treimi din guvernele continentului african au prezenta pe Twitter iar liderii africani se pare ca sunt printre cei mai “vorbareti” din lume;
  • Twitter este de asemenea popular in America Latina – aproape toate guvernele au prezenta activa pe Twitter;

In cazul Romaniei, primele 3 conturi de Twitter analizate apartin Presedintelui Traian Basescu @tbasescu, Premierului Victor Ponta @Victor_Ponta si Ministerului de Externe Roman @MAERomania. Daca ne uitam cu atentie la aceste conturi, constatam ca Premierul Victor Ponta pastreaza legatura cu cei aproximativ 6.000 de followeri prin promovarea constanta a evenimentelor si proiectelor in care se implica. Ministerul de Externe al Romaniei trimite doar informatii punctuale si anunturi oficiale catre cei aproximativ 1.600 de follower iar Presedintele, in ciuda celor 13.983 de followers, nu si-a mai actualizat profilul din luna decembrie.

Puteti afla mai multe despre cum mediul diplomatic si guvernamental foloseste social media in cateva postari trecute, deoarece DigitalDiplomacy.ro a mai analizat fenomenul Twitter si comunicarea institutionala dar si modul in care mediul diplomatic foloseste retelele sociale.

Puteti de asemenea citi versiunea completa a studiului Twiplomacy aici.

Agentia de comunicare Burson-Marsteller a publicat ieri un studiu numit “Twiplomacy”, in fapt o analiza a modului in care sefii de state si guverne din intreaga lume folosesc Twitter pentru a comunica.

Fenomenul Twitter pentru comunicarea institutionala

Twitter este reteaua sociala cu cea mai rapida crestere pentru utilizatorii din sectorul public, dar adaptarea la o comunicare limitata de 140 de caractere are nevoie de timp, de cercetare si de training. Cu toate astea, Matthias Lüfkens (@luefken), Digital Managing Director la Burson-Marsteller nota in prezentarea How Twitter Changed the World de la Conferinta Social Media Week, care a avut loc la Milano in februarie, faptul ca deja 75% din guvernele lumii sunt prezente pe Twitter, cu 141 sefi de stat sau de guverne, precum si cu 56 ministri de externe.

Twitter pentru diplomati
Pentru comunicarea intre liderii lumii, updatarea constanta realizata prin microblogging este deosebit de utila, deoarece faciliteaza o interactiune mai rapida, mai putin formala decat atunci cand se utilieaza canalele diplomatice traditionale, dar si o interactiune publica. Un caz care inca mai este citat de cei interesati de diplomatia digitala este conversatia dintre Ministrul suedez de Externe Carl Bildt (@carlbildt) si cel al Bahrain-ului Khalid Alkhalifa (@khalidalkhalifa) din 2011. (vezi poza)

carl
Sursa tweet-urilor: How Twitter Changed the World, Matthias Lüfkens

Twitter pentru institutii publice nationale
Oportunitatile pe care le ofera Twitter pentru comunicarea la nivel diplomatic sunt recunoscute deja si aplicate in tari din intreaga lume, inclusiv in comunicarea realizata de catre institutiile publice nationale, de platformele politice sau de liderii politici. Twitter este folosit pentru a creste transparenta deciziilor si a incuraja participarea populatiei la consolidarea democratiei, dar si pentru a convinge cat mai multi oameni sa acorde sustinere institutiilor si liderilor lor in proiectele curente, cat si in cele viitoare.

Twitter este util pentru sectorul public pe termen scurt, deoarece transmite in timp real informatii despre decizii si evenimente importante legate de o institutie sau de un lider, cat si pe pe termen mediu si lung, deoarece se creeaza o legatura puternica intre institutia/liderul respectiv si followeri. Aceasta legatura este cu atat mai puternica cand se realizeaza o interactiune reala si nu doar o comunicare unidirectionala. Mai apoi, aceasta legatura se traduce in sprijin din partea publicului general in ceea ce priveste decizii, declaratii, proiecte si mai ales in situatii de criza; in incredere din partea media traditionale pentru a prelua mesajele transmise pe retelele sociale; dar si in voturi atunci cand ciclul campaniilor electorale isi reia cursul.

Cel mai bun exemplu pentru acest lucru este, bineinteles, cel al Statelor Unite ale Americii, asa cum mentionam in articolul anterior. In ceea ce priveste Europa, Guvernul Marii Britanii poate fi considerat un lider in comunicarea in mediul online, avand o strategie integrata de comunicare digitala, un manual de utilizare a Twitter-ului, precum si conturi de Twitter pentru toate departamentele (vezi aici) sau pentru majoritatea liderilor politici (Primul Ministru David Cameron @David_Cameron, Vice Prim Ministru Nick Clegg @nick_clegg, Ministrul Afacerilor Externe William Hague @WilliamJHague etc.

Twitter pentru institutii publice din Romania
Cu toate acestea, in Romania, Twitter-ul nu este o unealta atat de raspandita pentru comunicarea institutionala. Este drept, Presedintele tarii are cont (@tbasescu), dar ultima sa postare a fost in luna decembrie; Primul Ministru (@Victor_Ponta) are cont de Twitter si este destul de activ, dar institutia pe care o conduce, Guvernul Romaniei (@guv_ro), are cont abia de la sfarsitul lunii februarie anul acesta. Mai mult, din cele 17 ministere si 27 de ministri, doar 5 ministere au cont (in oridinea nivelului de activitate: Ministerul Afacerilor Externe @MAERomania; Ministerului Apararii Nationale @MApNRomania; Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice @eDezvoltare; Ministerul Mediului @M_Mediu; Ministerul Fondurilor Europene @mfe_romania) si 5 ministri, din care doar 3 sunt activi (In oridinea nivelului de activitate: Ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice Mariana Campeanu @MarianaCampeanu; Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice Rovana Plumb @RovanaPlumbMMP; Ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici @e_teodorovici).

Desi trendul ascendent al utilizarii retelelor sociale pentru comunicarea in sectorul publoc este evident, introducerea lor in activitatea de zi cu zi a institutiilor cu siguranta va fi un proces de durata. Totusi, cel mai important pas va fi recunoasterea faptului ca acesta este viitorul.