Astazi suntem la Bruxelles, la evenimentului de lansare a Laboratorului de Inovare pentru Politici Publice, o inițiativă a domnului Siegfried Muresan care are drept obiectiv simplificarea și eficientizarea procesului de elaborare a politicilor Uniunii Europene (UE).
Cele doua zile de eveniment constau in sesiuni plenare in care sunt prezentate exemple de bune practici din randul diversilor actori institutionali sau guvernamentali in ceea ce priveste inovarea in administratia publica. Sesiunile plenare sunt urmate de ateliere diverse concentrate pe subiecte cheie de politici publici, al caror scop este sa aduca impreuna creatorii de politici de la nivel guvernamental pentru a face schimb de bune practici, pentru a veni cu noi idei de a moderniza administratia si, pana la urma, de a simplifica viata cetatenilor.
Cateva dintre informatiile interesante pe care le-am retinut pana la acest moment:
Doamna Maria Manuel Leitao Marques (Minister of the Presidency and of Administrative Modernisation, Portugalia) a implicat proprii functionari publici in strategia de modernizare a administratiei – a cerut idei si contributii de la acestia legat de ceea ce ar putea sa faca pentru a se moderniza „din interior”. De asemenea, au implicat antreprenori si mediul de afaceri, au calatorit la nivel national, au intalnit si ascultat peste 10.000 de cetateni si au primit aproximativ 1.200 de contributii. Doamna Marques considera ca experimentarea (inovarea) poate avea avantaje foarte mari in proiecte in care este nevoie de integrarea a mai multe servicii si departamente inter-administrative. Dansa a dat ca exemplu Cardul Cetateanului („Citizen Card”), care serveste drept document oficial de identificare a cetatenilor portughezi dar ofera cetatenilor acces la 4 alte servicii care sunt acum inter-conectate – documentele de protectie sociala, cardul de sanatate, cardul de plata a taxelor, cardul de vot). Acest card unic a fost lansat anul acesta si reprezinta rezultatul a 15 luni de colaborare si inovare administrativa.
Am retinut o idee importanta, consideram noi, legata de procesele de modernizare a administratiei – este nevoie de o schimbare a culturii organizationale, functionarii publici trebuie sa invete sa faca lucrurile diferit.
Domnul Rait Kuuse (Deputy Secretary General on Social Policy, Ministry of Social Affairs, Estonia) a subliniat asteptarile foarte mari pe care cetatenii tarii sale le au de la procesele de e-guvernare. Acesta considera faptul ca sectorul de sanatate este unul dintre cele care au imbratisat cel mai mult nevoia de digitalizare si modernizare. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari provocari pe care le intampina este existenta sistemelor foarte vechi si bine inradacinate in mentalul colectiv (precum sistemul de pensii sau sistemul de protectii sociale) care consuma foarte multe resurse si sunt foarte greu de modernizat. Printre provocarile cu care se confrunta Estonia atunci cand vine vorba despre inovare in administratie se numara cantitatea foarte mare de date care trebuie procesate, analizate si interpretate, astfel incat sa conduca la politici viabile. Deoarece Estonia are un grad ridicat de digitalizare, este colectata o cantitate foarte mare de informatii generate de diverse sisteme informationale ce inca nu comunica unitar intre ele.
Am retinut si aici o idee importanta – experimentarea inseamna si acceptarea ideii de esec. Acest lucru poate fi dificil atunci cand avem de-a face cu proiecte finantate din fonduri publice, deoarece pe de o parte exista constant o presiune din partea contribuabilului de a livra rezultate palpabile si de succes, iar pe de alta parte exista costuri politice in caz de esec.
Una dintre initiativele de inovare prezentate de domnul Nicolas Conso, Franta) a fost infiintarea unei retele de lideri in inovare din administratia publica. Reteaua include aproximativ 150 de persoane pana acum si este menita sa faciliteze schimbul de bune practici si sa motiveze schimbarea lucrurilor din interior. De asemenea, fac acceleratoare in care 10 voluntari din administratie sustin o persoana intr-un proiect specific (tot intern) si includ in acest proces diverse tactici de inovare. Tot un exemplu din partea Frantei este si Programul de Investitii in Inovare (in valoare de 100 milioane Euro) prin care finanteaza laboratoare de inovatie la nivel local care propun si implementeaza proiecte. Intre 14-20 noiembrie 2016 vor organiza Saptamana Inovarii in Administratia Publica (Public Innovation Week)
Ideea importanta din aceasta prezentare – inovarea este un mod de a gandi si actiona, nu doar un set de tehnici si metode.
Finlanda pe de alta parte si-a propus sa creeze o cultura a experimentarii la nivelul administratiei. In acest sens, au pus bazele unui sistem in care programele de politici publice sunt impartite in proiecte mai mici, specifice, poate la nivel local. O data aceste proiecte implementate si verificate, se creeaza contextul implementarii lor la nivel regional sau national (scale up).
Am retinut si de aici o idee interesanta – ei isi propun sa implementeze o cultura a schimbarii (culture of change). De asemenea, isi propun sa creeze o platforma digitala in care sa reuneasca informatii despre toate aceste exemple de bune practici la nivel administratiei, sa creeze o retea de suport, sa incurajeze discutiile si sa sprijine implementarea proiectelor noi.
Intrebati fiind care ar fi directiile in care fiecare dintre ei s-ar concentra in urmatorii 5 ani daca ar avea posibilitatea si libertatea (institutionala, politica) de a alege, invitatii au oferit raspunsuri interesante:
- Cultura deschisa in administratia publica, ce ar duce la transparenta si mai buna intelegere din partea cetatenilor a proceselor de politici publice
- Investii in top managementul institutiilor in ceea ce priveste inovarea – daca acesti lideri nu pot intelege ce este inovarea, in ce consta experimentarea in politici publice, daca nu pot testa si experimenta singuri noi idei de politici publice, cum ar putea modernizarea fi posibila?
- Inovarea ar trebui sa fie conectata la problemele reale, directe ale cetatenilor, nu sa raspunda la probleme particulare, localizate si influentate de interese politice sau financiare
- Incercarea proiectelor de bugetare participativa la nivel national, nu numai la nivel local. Daca cetatenilor li s-ar oferi ocazia sa aleaga proiecte in care sa le fie investite o parte din fondurile cu care contribuie la bugetul de stat, acest lucru ar transparentiza administratia si ar favoriza cresterea increderii in decidenti;
- Ignorarea sistemelor sociale complexe si foarte vechi existente pana in prezent si identificarea nevoilor reale de protectie sociala ale cetatenilor din ziua de astazi
O sa revenim in a doua parte a zilei cu mai multe detalii legate de urmatoarele sesiuni ale evenimentului.
Laboratorul de Inovare pentru Politici Publice este un proiect-pilot propus în proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2016 și care a fost aprobat de Parlamentul European în luna octombrie 2015. Laboratorul urmează să funcționeze în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene și beneficiază de o finanțare pentru primul an în valoare de 500.000 de euro, bani alocați în totalitate din bugetul UE. Rolul laboratorului este de a propune noi metode de legiferare la nivel european care să scadă costurile totale atât pentru autoritățile europene și naționale, dar mai ales pentru cei afectați direct de legislația europeană: cetățenii europeni și întreprinderile private.
Published by