Etichetă: Diplomatie digitala

Diplomația digitală între transparență și credibilitate

Diplomația este adesea considerată teatru, o metaforă în care diplomații orchestrează spectacole menite să creeze imagini mentale sau sentimentale. De exemplu, o adunare a liderilor mondiali în urma unui atac terorist dorește să transmită siguranță. Dacă vorbim despre social media și imaginea creată pe rețelele sociale de către Ministerele de Externe, pare că diplomația digitală este teatru având în vedere multitudinea de imagini postate de la summit-urile globale pe twitter. Cu toate acestea, uneori, diplomația digitală oferă și o privire foarte scurtă în culise, unde are loc activitatea reală a relațiilor internaționale, precum Ministerul de Externe Rus sau Departamentul de Stat american.

Sociologul Erving Goffman, a împărțit domeniul vieții sociale în două sfere distincte: una în care  oamenii joacă anumite roluri și cealaltă din spatele acelor roluri, acolo unde vom găsi adevăratul caracter. În acest sens, tot Goffnamm spunea despre credibilitate că este factorul cheie în îndeplinirea acelor roluri și menținerea unei anumite imagini.

Unii dintre noi pot considera postările de acest tip pe rețelele sociale ca o formă mai transparentă a diplomației, dar dacă aplicăm teoria lui Goffman, putem considera imaginile respective drept o iluzie a transparenței menite să mențină credibilitatea. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, la fel ca orice persoană, instituțiile au nevoie de credibilitate pentru a-și menține imaginea în online.

În același context, Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Oxford, a realizat o analiză cantitativă care demonstrează de ce retweet-urile sunt aprobări ceea ce poate înseamna și o menținere a credibilității.

Analiza profesorului Bjola are ca element central angajarea urmăritorilor. Numărul de urmăritori reflectă consumul inactiv sau pasiv de informații, pe când retweet-urile demonstrează angajarea în discuții a publicului. Un aspect interesant este acela că angajamentul este mult mai simplu decât am crede deoarece cercetările au arătat că un simplu link către o fotografie poate duce la o crestere cu până la 35% a retweet-urilor.

Această caracteristică are capacitatea de a stimula angajamentul urmăritorilor. Astfel, cu cât este mai mare numărul de retweet-uri, cu atât strategia digitală este mai eficientă, dar nu se poate cuantifica cât de profund este angajamentul. Cu alte cuvinte,  numărul redistribuirilor este o valoare cantitativă, utilă pentru a vedea dacă mesajul ajunge la public, dar în lipsa unei măsurători calitative, nu putem spune cu siguranță dacă publicul sprijină sau dezaprobă mesajul. Pentru a rezolva această limitare, profesorul Bjola introduce două concepte din teoria interacțiunii simbolice și analiza cadrului a lui Erving Goffman – laminarea, stratificare (en-lamination) și manipularea (en-keying), drept instrumente calitative ale analizei retweet-urilor din diplomația digitală.

Potrivit lui Goffman, laminarea reprezintă „straturile” de activitate care modifică sau transformă un anumit cadru prin care o situație socială este interpretată. De exemplu, atunci când un summit diplomatic este prezentat în mass-media, cadrul original al discuțiilor este rar reprodus ad-litteram. De obicei acesta este alterat și tranformat prin laminări succesive ale rapoartelor media, iar prin redistribuirea sau comentarea la un (re)tweet adaugă alte straturi. Modul în care apar aceste stratificări se face prin manipulare care se referă la interpretările de sens prin care audienței îi sunt semnalate moduri de interpretare a mesajului original. De exemplu, un retweet poate modifica înțelesul mesajului original și astfel poate îndepărta discuția față de tweet-ul original.

Tweet-urile nu sunt toate la fel de importante. În timp ce numărul retweet-urilor este un instrument de măsură folositor pentru a măsura eficiența strategiilor digitale, analiza calitativă a redistribuirilor face diferența prin consolidarea mesajului tweet-ului original.

Într-o eră în care accesul la informație este într-o continuă creștere, instituțiile trebuie să se adapteze pentru a-și menține credibilitatea în online. Angajmentul cu audiența este vital, iar strategiile de comunicare vor trebui să fie mai interactive și, de ce nu, mai creative pentru a crea un dialog cu cetățenii.

Referințe:

Articol scris de Mihai Bogdan Mocanu, intern în cadrul Institute for Digital Government. Mihai este recent absolvent al programului masteral Diplomatie si Negociere (SNSPA Bucuresti) cu experienta in domeniul institutional. Pasionat de fotografie, are competente in domeniul comunicarii dobandite in timpul stagiilor de practica de la Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Ministerul Afacerilor Externe Romania si alte proiecte de voluntariat.

 


 

Reprezentanţele diplomatice din România [Analiză]

Ne-am uitat în ultima perioadă la prezența și activitatea instituțiilor guvernamentale în social media. Am analizat cu acel prilej administrația centrală și cabinetul Cioloș, adică am aruncat o privire atât peste activitatea conturilor instituționale ale ministerelor, cât și asupra miniștrilor noului cabinet. Demersurile vin din convingerea că un dialog constant între instituțiile statului și cetățeni este esențial democrației. Continue reading Reprezentanţele diplomatice din România [Analiză]

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu si-a deschis cont pe Twitter

Ministrul Roman de Externe domnul Bogdan Aurescu are un cont de Twitter oficial – @BogdanAurescu.

Contul a fost lansat pe 1 septembrie 2015, o data cu deschiderea Reuniunii anuale a Diplomatiei Romane. Reuniunea este destinata comunicarii directe dintre Ministerul Afacerilor Externe, sefii misiunilor diplomatice si consulare ale Romaniei din strainatate, directorii institutelor culturale romanesti din strainatate, reprezentantii autoritatilor romane cu competente in domeniul politicii externe, precum şi cu alti invitati straini sau romani.

First Tweet_Romanian Foreign Minister

La invitatia echipei noastre, domnul ministru declara ca:

Deschiderea unui cont de Twitter a fost un pas firesc,  având în vedere rolul din ce in ce mai important pe care il au retelele sociale in a aduce diplomatia traditionala mai aproape de cetateni si necesitatea integrarii in retelele diplomatice virtuale. MAE a luat decizia strategica de a utiliza instrumentele digitale in comunicarea sa externa, deoarece, ca institutie fundamentala si de elita a statului, trebuie sa-si consolideze o identitate in peisajul diplomatic digital si sa-si adapteze comunicarea noilor tehnologii.

Contul domnului ministru a strans pana in prezent 165 de followers, dintre care 100 au demonstrat interes inca din prima zi de la lansare. Printre cei care urmaresc contul domnului ministru se numara jurnalisti, bloggeri, analisti politici, ambasadori (atat straini cat si romani) precum si institutii relevante pentru activitatea ministrului si ministerului de externe. Conform statisticilor oferite de echipa de comunicare a Ministrului de Externe, primul sau tweet a generat aproximativ 11.300 de impresii, semn ca exista interes si asteptari de comunicare din partea unei comunitati active online.

Ministerul Afacerilor Externe a demonstrat in ultimii doi ani un interes real fata de noile tehnologii si modul in care canalele online de comunicare pot fi integrate in strategia de comunicare institutionala. Ministerul este activ, la nivel institutional, atat pe Facebook (Ministry of Foreign Affairs, Romania) cat si pe Twitter (@MAERomania), atrangand aproximativ 20.000 fani si followers si ocupand unul dintre locurile fruntase in randul institutiilor publice active in spatiul social media local – de fapt, contul de Twitter al ministerului este cel mai urmarit din tot corpul Guvernului (aprox. 5,600).

In ultimii ani, Twitter a devenit canalul ales pentru diplomatie digitala, conform celui mai recent studiu Twiplomacy. Studiul include, printre altele, o analiza a activitatii pe Twitter a Presedintelui Romaniei, Primul Ministru, Guvernului si Ministerului de Externe. Intr-o alta analiza realizata la cererea echipei DigitalDiplomacy.ro si publicata pe digdipblog.com, un blog creat in cadrul unui proiect de cercetare al Universitatii pentru studiul diplomatiei digitale de catre Ilan Manor, student la master la Universitatea din Tel Aviv, Romania ocupa un loc central in reteaua virtuala a ministerelor de externe pe Twitter. A obtinut punctaje relativ mari la parametrele in-degre si out-degree si un punctaj extrem de ridicat la parametrul betweenness. Astfel, Ministerul de Externe roman are o baza mare de conturi care ii urmăresc activitatea in mediul online, este conectat cu multe alte ministere de externe si serveste drept nod important de informatii, ilustrand potentialul diplomatiei digitale a Romaniei.

Pot-diplomatiei

Cu siguranta lansarea contului oficial de Twitter al Ministrului se incadreaza in planul de implinire a acestui potential si poate juca un rol semnificativ in castigarea unui rol fruntas in sfera de influenta diplomatica regionala si internationala. Le dorim succes si ii vom urmari cu atentie, ceea ce recomand si cititorilor nostri!