Școala Română de Dezvoltare

Pe 8 iulie începe cea de-a VIII-a ediție a Școlii Române de Dezvoltare – Zilele Dezvoltării Internaționale”, un eveniment public organizat în contextul Anului European pentru Dezvoltare, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra rolului României ca stat donator de asistență pentru dezvoltare (AOD) și asupra eforturilor întreprinse la nivel global pentru eradicarea sărăciei.

Școala Română de Dezvoltare este un eveniment cu tradiție, care va aduce împreună anul acesta, într-un cadru non-formal, oficiali și experți internaționali, reprezentanți ai ONG-urilor, ai mediului academic și ai mass-media activi sau interesați în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

Evenimentul va avea loc în perioada 8 – 10 iulie, la Hanul Gabroveni din București, iar în prima zi, începand cu ora 14:30, echipa noastră va susține workshop-ul “Promoting Development through social media”. În cadrul acestei întâlniri ne propunem să discutăm cu participanții despre impactul pe care noile tehnologii îl pot avea asupra activității organizațiilor non-guvernamentale și despre modul în care rețelele sociale pot contribui la o mai bună înțelegere și promovare a campaniilor legate de subiectul dezvoltării internaționale. După workshop, participanții vor avea ocazia să viziteze expoziția fotografică Makoko: un coșmar plutitor, realizată de Petruț Călinescu, care aduce în prim-plan dezbaterea legată de dezvoltare și urgența de a întreprinde acțiuni de solidaritate față de comunitatea care activează în acest domeniu.

În ultima zi, organizatorii propun publicului larg activități inedite, precum un târg de proiecte de succes în domeniul cooperării pentru dezvoltare, un teatru forum sau un workshop culinar. Accesul va fi liber în această zi, astfel că vă invităm să vizitați Habul Gabroveni începând cu ora 11:30!

Domeniul dezvoltării internaționale este unul pe cât de interesant, pe atât de puțin cunoscut în România. Țara noastră este unul dintre statele donatoare și susține o gamă largă de proiecte în domenii precum tranziția spre democraţie, dezvoltare economică, dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, protecţia mediului înconjurător şi utilizarea energiei regenerabile. Priorităţile geografice ale României sunt Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Tunisia, Libia, Irak, Teritoriile Palestiniene, Afganistan.

Școala Română de Dezvoltare este un eveniment susținut de Ministerul român al Afacerilor Externe prin programul de cooperare pentru dezvoltare RoAid și organizat de FOND – Federatia ONG pentru Dezvoltare/ The Romanian NGDO Platform, în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală. Institute for Digital Government este unul dintre partenerii acestui eveniment.

Urmăriți pagina de Facebook a evenimentului și #DevCamp8 #AED2015 pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.

 

Twiplomacy 2015: Twitter este canalul ales pentru diplomatie digitala

Twiplomacy 2015, singurul studiu anual la nivel mondial al prezenței și activității pe Twitter a șefilor de stat și de guvern, a miniștriilor de externe și instituțiilor acestora, a fost lansat astăzi. Continue reading Twiplomacy 2015: Twitter este canalul ales pentru diplomatie digitala

GoingAbroad – Aplicatia de mobil pentru reguli rutiere la nivel european

Am descoperit recent o aplicație de mobil foarte utilă lansată în urmă cu câteva luni de Comisia Europeană și se adresează tuturor celor care călătoresc cu mașina în țările Uniunii Europene.

Aplicația denumită GoingAbroad înglobează regulile rutiere din toate țările membre, precum și alte informații interesante, astfel încât cetățenii să călătorească în siguranță și în cunoștință de cauză pe drumurile europene.

Așadar, dacă plănuiți o deplasare cu mașina în afara țării anul acesta sau doriți să închiriați o mașină în călătoriile prin Europa, descărcați aplicația GoingAbroad.

Călătorie plăcută!

Ministerul Fondurilor Europene: „În 2013, traficul site-ului instituției provenit din rețelele de socializare a crescut cu 80%”

Interviul special al acestei luni a fost posibil datorita doamnei Diana Gherghita – Mihaila, responsabila cu strategia de comunicare online a Ministerului Fondurilor Europene. O cunosc pe Diana de multi ani si i-am admirat intotdeauna creativitatea si profesionalismul, fie daca a fost vorba despre design interior, jurnalism sau PR. Acum lucreaza in cadrul Ministerului Fondurilor Europene, un minister relativ nou infiintat care se pare ca a reusit sa devina mai deschis, mai transparent si mai sociabil online, iar asta in ciuda faptului ca principalele informatii generate constau in cifre si grafice. Ministerul este acum activ pe Facebook, Twitter si alte retele in timp ce domnul ministru Teodorovici pare un sustinator al comunicarii online. Va las cu un interviu interesant din care aflam cum unul dintre cele mai importante ministere din Romania a ales sa foloseasca media online in comunicarea sa. 

Cum aţi luat decizia de a comunica în mediul online și de ce?

Decizia de a comunica în mediul online a fost una firească. Eu m-am alăturat echipei de consilieri a ministrului Eugen Teodorovici la scurt timp după numirea sa în funcție și de la înființarea Ministerului Fondurilor Europene. La acel moment nu exista o persoană sau un departament care să se ocupe cu precădere de comunicarea online prin intermediul rețelelor de socializare, networking și sharing. Era ceva ce nu aveam, ce ne lipsea și de care nu am fi putut face abstracție având în vedere dezvoltarea continuă a new media. Ministrul Teodorovici este o persoană activă, dinamică, care comunică într-un stil foarte deschis.

Care au fost (dacă au existat) dificultăţile întâmpinate şi cum le-aţi făcut faţă?

Odată create conturile pentru minister și pentru ministru pe rețelele pe care le folosim (Facebok, Twitter, Linkedin, Slideshare, Wikipedia, etc.), a început munca propriu-zisă. A trebuie să construiesc o identitate pentru fiecărei în parte, în funcție de publicul pe care știam că îl putem atinge prin utilizarea lor. Ministerul, ca și instituție, ”comunică” altfel decât ministrul, iar rețelele în sine au publicuri diferite, cu preocupări și interese distincte.

Treptat mesajele au început să stârnească reacții. Primii care au postat au fost – cum se întâmplă adesea – cei care aveau o percepție negativă vizavi de fondurile europene. Din păcate, anii de dinaintea înființarii MFE au fost marcați de performanțe scăzute la acest capitol, iar percepția generală nu ne-a fost deloc favorabilă. A trebuie să luptăm cu mentalități, cu prejudecăți pentru a face ca mesaje bazate pe activitățile întreprinse de minister să străbată și să fie apreciate corect.

Am avantajul de a lucra cu un ministru performant, care a obținut rezultate într-un moment în care mulți credeau că mare parte din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013 sunt pierdute. Rata absorbției curente a crescut de mai bine de trei ori, iar toate programele pre-suspendate au fost deblocate. Chiar și așa, cei care aveau o idee preconcepută despre fonduri au avut nevoie de timp pentru a asimila noua realitate și pentru a reacționa în consecință. Astăzi sunt mult mai puțini cei care mai au nemulțumiri față de ceea de înseamnă proiecte cu finanțare europeană, numărul susținătorilor fiind în continuă creștere.

2013 a fost un an experimental în ceea ce privește comunicarea online, tot ce am realizat neimplicând niciun cost și, deci, nicio cheltuială. Paginile de Facebook au crescut organic, iar toate conturile create sunt varianta basic, gratuită. Ministerul nu a cumpărat reclamă și nici nu și-a promovat cu bani conținutul pe rețelele de socializare până la această dată. Același lucru este valabil și în cazul conturilor ministrului Teodorovici. Având în vedere că noul algoritm Facebook defavorizează conținutul nesponsorizat, am încercat să compensez prin creativitate și prin modul simplu și clar de prezentare a informației. Pun un mare accent pe infografice și încerc în permanență să îmi îmbunătățesc tehnica de realizare a acestora.

Cum contribuie activitatea online la strategia de comunicare generală a ministerului? 

Prin rețelele de socializare, networking și sharing pe care le folosim (Facebok, Twitter, Linkedin, Slideshare, etc.) încercăm să comunicăm cu precădere cu publicul tânăr și/sau specializat. Sunt mulți cei care sunt interesați de acest domeniu, dar care nu știu de unde să își ia informațiile. Pe ei încercăm să îi ajutăm, să îi facem să reacționeze și să aibă o atitudine pro-activă.

Din cea mai recentă analiză realizată la nivelul mijloacelor de comunicare online ale ministrului și ministerului (mai puțin site, alimentat cu conținut și gestionat de o altă echipă), a rezultat că numărul celor care apreciază activitatea desfășurată este în continuă creștere și că informațiile transmise sunt mult mai bine înțelese.

Cât privește pagina web oficială a MFE, aceasta va cunoaște o transformare în viitorul apropiat, urmând să înglobeze și informații venite de la Autoritățile de Management ce au intrat recent în subordinea ministerului.

Există susţinere din partea conducerii ministerului în ceea ce priveşte comunicarea online?  Cât de importantă este aceasta?

Comunicarea online devine din ce în ce mai importantă în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. În 2013, traficul site-ului instituției generat de rețelele de socializare a crescut cu 80%. Este o cifră care vorbește de la sine!

Ministrul Teodorovici își verifică regulat conturile de Facebook și Twitter și citește mesajele și comentariile pe care le primește. Consideră că este foarte important să asculte ce îi spun beneficiarii de fonduri europene.

”Rețelele de socializare sunt o bună modalitate de a comunica deschis și direct cu beneficiarii de fonduri europene, cu persoanele interesate de acest domeniu. Apreciez orice fel de mesaje, pozitive sau negative, pentru că ele sunt cele care îmi spun ce trebuie să fac pe mai departe.

Îmi verific constant contul de Facebook. Am aplicația instalată pe telefonul mobil și încerc să răspund direct sau prin echipa mea de comunicare tuturor solicitărilor primite. Îmi doresc foarte mult ca domeniul fondurilor europene să fie din ce în ce mai bine înțeles și să vedem în România cât mai multe proiecte de succes realizate cu sprijinul Comisiei Europene.

Tot mai mulți oameni își iau informațiile de pe internet, așa că este fundamental ca instituțiile publice să fie și ele prezente acolo. Susțin foarte mult comunicarea online, pentru că ea contribuie la disemninarea extrem de rapidă a datelor către cei care au nevoie de ele. Numai astfel vom ajunge la rezultatele pe care ni le dorim!

Eugen Teodorovici, Ministerul Fondurilor Europene

Care credeţi că sunt avantajele comunicării online pentru instituţia dumnveavoastră?

Cel mai mare avantaj este interacțiunea cu publicul dinamic, preponderent tânăr, care este mai tot timpul conectat la noile tehnologii și care își caută informațiile cu precădere în mediul online. Apoi mai avem un mare atu, acela de a comunica cu rapiditate informații brute, nefiltrate de presă. Se elimină astfel factorul subiectivism ce ar putea apărea din interpretarea datelor.

Statisticile ne arată că tot mai mulți români se informează de pe internet, folosind smartphone-uri, laptop-uri și tablete. Este un semnal suficient de puternic pentru a ne adapta mesajele mediului online.

Pe ce reţele sociale aţi ales să comunicaţi şi de ce?

Comunicăm preponderent pe Facebook și asta deoarece rețeaua este foarte populară în rândul utilizatorilor români. Twitter, principalul competitor de pe piața americană, nu are aceeași aploare în țara noastră. Mizăm însă pe faptul că tendințele se schimbă în timp, așa că rămânem activi și acolo.

La începutul fiecărei luni postăm pe Slideshare newsletterul Ministerului Fondurilor Europene, în care sunt incluse cele mai importante știri din ultimele 30 de zile. Este practic o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în săptămânile anterioare. În cazul în care ați ratat o știre, o regăsiți aici!

De-a lungul timpului am testat și alte rețele, precum Flickr sau Pinterest, dar am ajuns la concluzia că impactul este mult prea mic, așa că pentru moment, am încetat să mai promovăm conținut prin aceste canale.

Cum stabiliţi modul în care sunt actualizate canalele de comunicare (ex: pe baza unei strategii sau în funcţie de activităţile ministerului şi evenimentele conexe de interes ale acestuia)?

Există o strategie mare, cu repere generale, de care țin seama în mod constant. Am creat însă niște proceduri care îmi ușurează munca pe lucruri ce se întâmplă cu regularitate. Un exemplu este agenda ministrului, pentru care am creat un template în care nu trebuie decât să actualizez conținutul în funcție de ce urmează să se întâmple într-o zi sau alta. Sunt însă și evenimente care stau la baza unor noi campanii de comunicare, cum este cazul celei dedicate Zilei Europei (9 mai) sau celei pentru Zilei Copilului. În acest an, pentru 9 mai, am creat o broșură cu informații legate de UE, de principalele sale instituții și de evenimentele organizate cu acest prilej. A fost foarte bine primită în mediul online.

Pentru a celebra Ziua Copilului, am creat o campanie complexă, ce a demarat la jumătatea lunii mai și se încheie pe 30 iunie. Aceasta a constat într-un concurs de desen, pictură, grafică și fotografie derulat în mai multe școli bucureștene, un eveniment de amploare în Parcul Kiseleff – unde elevii participanți au fost premiați, iar toți copiii prezenți au cântat, au dansat, s-au întâlnit cu personaje din poveștile preferate și au asistat la o piesă de teatru interactivă și la o reprezentație de magie – și o expoziție de o lună în cadrul MFE, cu lucrările câștigătoare. Pentru cei mai îndemânatici, am organizat în parc și câteva ateliere de creație, unde au învățat să facă steluțe din fertu, să picteze și să facă mini-aranjamente florale. Pentru mine a fost o mare provocare să pun în scenă o campanie ce s-a derulat pe atâtea planuri, dar satisfacția reușitei a fost foarte mare. Cu siguranță vor mai urma și altele. Am deja în minte un nou proiect care să lege sfera virtuală de cea reală!

Aveţi o echipă dedicată comunicării pe reţelele sociale? Dacă da, ne puteţi spune din câti oameni este formată?

În prezent, de partea de comunicare pe rețelele de socializare, networking și sharing ale Ministerului Fondurilor Europene și ale ministrului Eugen Teodorovici se ocupă o singură persoană. Eu. Am însă convingerea că departamentele de online din toate instituțiile publice și private vor continua să se dezvolte. La nivelul MFE, ministrul Teodorovici susține această direcție.

Urmaţi un model instituţional din România sau din afara ţării în ceea ce priveşte comunicarea online?

Nu urmez un model anume. Nu îmi place să copiez, ci și să creez. Scopul meu a fost încă de la început ca fiecare pagină sau profil în parte să aibă propria identitate. Spre exemplu, conturile ministrului sunt mai dinamice, mai colorate, în ton cu personalitatea acestuia, iar cele ale ministerului sunt ceva mai conservatoare, în sensul că avem mai mult conținut standardizat (agendă, declarații, grafice cu rata absorbției curente, etc.). Asta nu înseamnă că lipsește conținutul creativ.

Admir munca depusă de colegii mei de la Guvern, care sunt un bun model de urmat. Pe plan extern, îmi place abordarea echipei de comunicare a președintelui american Barack Obama, foarte concisă și totodată dinamică.

Ce vă propuneţi mai departe pentru utilizarea canalelor online? 

Scopul canalelor online pe care le-am creat este acela de a coagula o comunitate cu opinii corecte și pertinente despre ceea ce înseamnă fonduri europene. Consider o victorie faptul că cei care aveau cândva opinii negative cu privire la informațiile comunicate, susțin acum inițiativele ministrului Eugen Teodorovici. Strategia mea a fost să fac cunoscute rezultatele obținute, victoriile înregistrate și planurile de viitor. Sunt o persoană pozitivă din fire, așa că întreaga mea strategie corespunde felului meu de a fi!

Social media CV MFE:

Social media CV Eugen Teodorovici: